Din punct de vedere istoric, Rusia a fost cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru țările din Uniunea Europeană (UE). Deși multe teritorii au încercat, de-a lungul timpului, să își reducă dependența de gazele rusești, marea putere a continuat să furnizeze aproape 40% din consumul de gaze al UE. Din 2006, dar mai ales după criza ucraineană din 2013-2014, Europa a început să facă planuri prin care să oprească importul de gaze rusești. Cum reducerea consumului nu a mers, s-a ajuns la găsirea unor noi surse de gaz. Această variantă merită cu atât mai multă atenție cu cât, după începerea războiului în Ucraina, Rusia, strâmtorată de sancțiuni fără precedent, ar putea riposta cu sistarea de gaze naturale către Europa. Așa s-a ajuns la cărbune. Suntem pregătiți pentru o astfel de schimbare? 

Gazul rusesc ar putea fi înlocuit cu cărbune

Din cauza sancțiunilor aplicate Rusiei de Occident, ca urmare a invaziei Ucrainei, în acest moment, un răspuns ar putea veni și din partea Rusiei: să oprească livrările de gaze naturale către Uniunea Europeană. Liderii UE se gândesc la soluții pentru a trece peste o astfel de situație.

În România, în urmă cu două săptămâni, liderii coaliției au anunțat public faptul că ar putea să repornească termocentrala de Rovinari, în cazul în care am avea nevoie de mai multă energie.

Totuși, aceasta nu e o modalitate benefică pentru noi. Comisia Europeană ne-ar putea aplica sancțiuni din cauza folosirii unei metode de producere a energiei periculoase pentru mediu.

În prezent, țara noastră are nevoie de aproape 20% din consumul total de gaze naturale din gazele rusești. Și cea mai importantă economie din UE, Germania, are nevoie de ele. Ea utilizează aproximativ 50% termocentrale pe cărbuni, restul venind din Rusia.

România nu are o strategie concretă

România avea în plan să renunțe la cărbune de mai mulți ani. Atunci, oficialii au calculat că până în 2032 n-o să mai stăm la mâna rușilor. Tot la acea vreme Germania își stabilise ținta în 2038, iar Polonia în 2040.

„Ritmul de înlocuire a centralelor pe cărbuni cu cele pe gaze a accelerat în 2020 cu ajutorul scumpirii certificatelor de emisii, dar acum nu este clar cum vor evolua lucrurile în 2021 pe fondul evoluţiei preţului gazelor şi al emisiilor de carbon”, arată o analiză din 2021 publicată de ICIS, una dintre cele mai ample platforme de informaţii din domeniul comodităţilor, conform ZF.

„Riscurile de alimentare din huburile de gaze europene de anul acesta, alături de preţul foarte ridicat al carbonului înseamnă că operatorii de centrale pe gaze nu se mai bucură de aceleaşi avantaje competitive faţă de egalii lor din producţia de energie pe cărbune, cel puţin nu la fel de mult ca în 2020. Trecerea de la cărbuni la gaze a fost sub presiune în ultimele luni”, era avertismentul specialiştii de la ICIS.

Citeste si:
Sondaj INSCOP: Aproape 40% dintre români sunt de părere că Ucraina...
Sondaj INSCOP: Aproape 40%...

Washingtonul nu exclude sancționarea sectorului de petrol și gaze din Rusia, dar în mod echilibrat

Statele Unite nu exclud posibilitatea sancționării industriei de petrol și gaze din Rusia, din cauza intervenției militare ruse în Ucraina, a afirmat miercuri președintele american Joe Biden. Oficialul a subliniat că este necesară o abordare echilibrată, pentru a nu fi afectați cetățenii SUA.

„Nu este exclusă nicio opțiune”, a afirmat șeful statului american, citat de postul de televiziune Sky News.

Anterior, vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a spus că Washingtonul analizează toate variantele în privința modalităților de sancționare a Rusiei.

„Intenționăm să continuăm să stăm fermi alături de aliați din punctul de vedere al reanalizării acțiunilor noastre de sancționare. Sunt luate în considerare toate opțiunile”, a transmis Kamala Harris, citată de CNN.

Citeste si:
Chase & Status pregătesc un show incendiar la festivalul Massif
Chase & Status pregătesc un...

Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 3 Martie 2022 - 09 : 03

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.