Oamenii de stiinta au "pierdut" 17.000 de portofele in 40 de tari pentru a testa onestitatea oamenilor

Rezultatul cercetarii, publicata joi in jurnalul stiintific Science, releva diferente flagrante intre state, Elvetia si tarile scandinave reiesind ca sunt cele mai oneste, iar China, Maroc, Peru si Kazahstan incheind clasamentul.

Un fenomen remarcabil de similar a fost observat, insa, in aproape toate statele: cu cat suma din portofel era mai mare, cu atat oamenii erau mai motivati sa contacteze proprietarul obiectului, scrie Agerpres.

40% din portofelele fara bani au fost returnate, in comparatie cu 51% dintre cele care contineau diferite sume.

Necinstea se pare ca nu este stimulata de valoarea castigului potential din furt, acest lucru contrazicand parerea generala conform careia omul ar fi motivat in astfel de actiuni de interesul material.

Experimentul inedit a costat 600.000 de dolari

Pentru echipa de cercetatori de la universitatile din Zurich, Michigan si Utah, acest studiu si sondajele complementare care il insotesc demonstreaza doua resorturi fundamentale ale comportamentului uman: altruismul si rolul propriei imagini, teama de a fi considerat hot. ''Cand oamenii pot profita foarte mult de pe urma unui comportament necinstit, dorinta lor de a trisa este augmentata, insa totodata creste si costul psihologic de a se vedea pe sine drept hot - si, uneori, aceasta domina'', sustin autorii.

Experimentul, care a costat 600.000 de dolari, este inedit prin amploarea sa.

Peste 17.000 de portofele identice au fost lasate in urma in banci, teatre, muzee, hoteluri, sectii de politie, tribunale, oficii postale sau alte institutii publice. Fiecare participant a informat un angajat al institutiei respective ca a gasit obiectul pe jos si, inainte de a pleca, l-a rugat pe acesta sa se ocupe de portofel.

Portofelele erau transparente si contineau o lista de cumparaturi si trei carti de vizita cu numele si adresa de e-mail. Unele dintre aceste obiecte nu contineau bani, altele aveau o suma mica, de 13,45 dolari, sau una mai mare, de 94,15 dolari.

In Norvegia si Elvetia, peste 70% de portofele au fost predate autoritatilor

Proportia portofelelor predate a depasit 70% in Norvegia si Elvetia. In China, mai putin de 10% dintre angajati au predat portofelele fara bani, si peste 20% au facut acest lucru daca obiectele contineau yeni.

Citeste si:

Experiment de responsabilitate socială

In Statele Unite, Marea Britanie si Polonia, cercetatorii au efectuat experimentul si cu portofele cu 94,15 dolari, iar in acest caz rata de returnare a fost de 72%.

''Cand sunt bani (in portofel), oamenii au subit impresia ca fura, senzatie care este cu atat mai pregnanta cu cat suma este mai mare'', a explicat Christian Zünd, doctorand la Universitatea din Zurich.

Bogatia sau saracia nu sunt suficiente pentru a explica diferentele dintre tari, a precizat Alain Cohn, profesor la Universitatea din Michigan. Valorile culturale locale si sistemul politic par sa influenteze decizia. Spre exemplu, cu cat intr-o tara legaturile familiale erau mai importante, cu atat mai putine portofele au fost returnate - Italia reiesind din acest punct de vedere mai putin onesta decat Franta. Situatia ar putea fi explicata prin faptul ca in aceste cazuri oamenii sunt mai obisnuiti sa isi faca griji pentru grupul restrans de apropiati decat pentru necunoscuti, suspecteaza Christian Zünd.

Citeste si:

Unde găsești oamenii potriviți - 4 resurse pentru compania ta

De asemenea, echipa de cercetatori a solicitat unui numar de 279 de economisti sa estimeze sansele ca portofelele sa fie returnate. Mai putin de unul din trei a prezis corect rezultatul, ceea ce l-a determinat pe Alain Cohn sa declare ca "pana si expertii au o viziune pesimista despre ceea ce ii motiveaza pe oameni".

Media la nivel international pentru predarea unui portofel pierdut a fost de 40% cand acesta era gol, si de 51% cand in el se aflau bani.

Oamenii sunt mai morali decat se crede, iar autoritatile publice ar trebui sa se inspire pentru a oferi mai multe recompense si mai putine sanctiuni, dupa cum a adaugat Cohn.

Despre autor:

Clara Vacaru

Clara Văcaru a revenit in echipa 9am in anul 2022, după o pauză de doi ani. Pasionată de știri de când se știe, a terminat Facultatea de Jurnalism și lucrează în presă de peste 10 ani.
Crede cu tărie că “informația este putere” și visează ca, în viitor, să aibă o afacere în domeniul educației.

Mai multe