Statele membre au cheltuit eronat 7 mld. euro din bugetul UE pe 2013

Cheltuielile UE de anul trecut, in suma totala de 148,5 miliarde de euro, corespund unei sume aproximative de 290 de euro pentru fiecare cetatean european, se arata in raportul Curtii publicat miercuri. Domeniile cele mai expuse la erori de cheltuieli in 2013 au fost politica regionala, transporturi si energie (cu o rata de eroare de 6,9%), dezvoltare rurala, mediu, pescuit si sanatate (cu o rata de eroare de 6,7%), si programele din sectorul agricol (3,6%).

"Un numar mare dintre erorile cuantificabile in sectorul agricol sunt cauzate de declaratii sau cereri de plata inexacte depuse de beneficiari, cea mai frecventa eroare fiind reprezentata de supradeclararea suprafetei de teren", potrivit documentului, scrie MEDIAFAX.

Curtea da ca exemplu o serie de cazuri din Romania, Germania, Irlanda, Grecia, Franta si Polonia, unde anumite terenuri declarate ca fiind pasuni permanente si pentru care s-au acordat plati erau, de fapt, acoperite total sau partial cu vegetatie pentru care nu se acorda fonduri UE.

"Aceste terenuri neeligibile ar fi trebuit sa fie excluse de la plata ajutorului din partea UE. In Grecia, aceasta eroare s-a produs deoarece terenurile respective au fost clasificate ca pasuni eligibile si au fost inregistrate ca atare in sistemul de identificare a parcelelor agricole", se arata in document.

In cazul proiectelor de dezvoltare rurala, mediu, pescuit si sanatate, Curtea noteaza ca motivul care a stat la baza majoritatii erorilor a fost nerespectarea cerintelor de eligibilitate, in special cele privind angajamentele de agromediu, cerintele specifice pentru proiectele de investitii si normele in materie de achizitii. Italia, Romania, Ungaria, Olanda si Polonia sunt printre tarile care nu au respectat cerintele privind angajamentele de agromediu, potrivit raportului.

Curtea estimeaza ca rata totala de eroare pentru platile aferente exercitiului 2013 a fost de 4,7%, apropiata de nivelul preconizat pentru exercitiul 2012, de 4,8%. Rata de eroare depaseste in mod constant pragul de semnificatie de 2%. Nivelul de eroare estimat nu constituie un indiciu al existentei fraudei, al lipsei de eficienta la nivelul cheltuielilor sau al unei utilizari nejudicioase a resurselor financiare, potrivit Curtii, care mentioneaza ca cele 7 miliarde de euro cheltuite eronat nu ar fi trebuit platite deoarece fondurile in cauza nu au fost utilizate in conformitate cu legislatia aplicabila.

Citeste si:

Belgia preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Prioritățile...

Curtea noteaza ca masurile corective si actiunile de recuperare puse in aplicare de autoritatile statelor membre UE si de Comisia Europeana au avut un efect pozitiv asupra ratei de eroare estimate, in lipsa lor, rata de eroare globala estimata ridicandu-se la 6,3%. "Ca si in 2012, pentru o mare parte din operatiunile afectate de erori din cadrul domeniilor care fac obiectul gestiunii partajate, autoritatile statelor membre dispuneau de informatii suficiente care sa le fi permis detectarea si corectarea acestor erori inainte de solicitarea rambursarii de catre Comisie", potrivit raportului.

Curtea recomanda executivului de la Bruxelles sa se concentreze mai mult pe buna performanta a proiectelor finantate din bugetul UE mai degraba decat pe gradul de absorptie al fondurilor, notand ca "accentul insuficient pus pe performanta reprezinta o deficienta fundamentala a modului in care este conceputa o mare parte din bugetul UE".

Citeste si:

Cum îți poți transforma planurile în realitate fără să-ți dai peste...

Bugetul UE este stabilit anual de catre Parlamentul European si Consiliul European, principalele sursele de finantare fiind asigurate de statele membre, pe baza venitului lor national brut (110 miliarde de euro). Alte surse includ platile efectuate de statele membre pe baza taxei pe valoarea adaugata pe care o colecteaza acestea (14,5 miliarde de euro), precum si taxele vamale si taxele agricole (15,4 miliarde de euro).

In ceea ce priveste alocarea fondurilor UE, circa doua treimi dintre finantarile acordate in 2013 au fost destinate programelor de politica regionala, transporturi si energie si celor din sectorul agricol, urmate de proiectele din programele pentru dezvoltare rurala, mediu, pescuit si sanatate (9,9%), ocuparea fortei de munca si afaceri sociale (9,4%) si cercetare si alte politici interne (8,9%).

Citeste si:

Românii vor stabili un nou record de cheltuieli în vacanțele din 2025

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe