Rectificarea bugetara confirma o scadere a veniturilor, daca se exclude impactul unor swap-uri, dar nici noile proiectii nu arata clar cum se vor acoperi gaurile de incasari din primul semestru si nici viitoarele minusuri din CAS, ceea ce va impacta pe viitoarele bugete, apreciaza Consiliul Fiscal.

Revizuirile negative ale estimarilor de venituri bugetare pe anumite agregate si majorarile compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul constructiei bugetare din anii urmatori in vederea incadrarii in tintele de deficit, este de parere Consiliul Fiscal.

"La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are in vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, insa dupa ajustarea pentru impactul schemei de stingere in lant a arieratelor fata de BGC (cu impact pe TVA si contributii sociale) si al modificarii de tratament contabil al operatiunilor de vanzare-cumparare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majoreaza artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, incasarile apar drept revizuite usor negativ, respectiv cu 128 milioane lei", se arata in opinia privind rectificarea bugetara transmisa de Consiliul Fiscal, scrie MEDIAFAX.

Consiliul fiscal remarca faptul ca revizuirile negative de estimari de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al caror nivel din acest an sunt de natura sa influenteze proiectiile acestora din anii urmatori, iar majorarile compensatoare de venituri sunt intr-o masura semnificativa temporare - legislatia cu privire la impozitarea suplimentara a veniturilor din liberalizarea pretului gazelor naturale expira la finele anului curent, iar veniturile din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera sunt prin definitie temporare (engl. one-off).

Astfel, acest fenomen este de natura sa creeze presiuni suplimentare la nivelul constructiei bugetare din anii urmatori in vederea incadrarii in tintele de deficit, mai ales daca este luat in calcul si impactul nefavorabil la nivelul incasarilor bugetare pe care este de asteptat sa-l genereze masurile discretionare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit si reducerea CAS la angajator.

Citeste si:
Cum să treci peste frig fără ilic. Soluții care îți țin casa caldă...
Cum să treci peste frig fără...

In plus, executia bugetara la 6 luni si propunerea de rectificare contin extrem de putine elemente care sa poata conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificarile legislative mai sus mentionate sa poata fi realizata pe seama imbunatatirii eficientei colectarii.

Atat veniturile cat si cheltuielile bugetare s-au situat semnificativ sub programul semestrial aferent formei initiale a bugetului general consolidat (BGC).
Astfel, veniturile totale ale BGC au fost mai mici cu circa 4,5 miliarde de lei decat suma programata, ajungand la 100,38 miliarde lei, iar cheltuielile cu aproximativ 9,4 miliarde de lei, situandu-se la aproape 103,86 miliarde lei, "astfel incat la nivelul deficitului bugetar exista un impact favorabil (in sensul unui deficit mai mic fata de tinta semestriala) de 4,9 miliarde lei".

Citeste si:
Ce venituri cresc în 2024: pensii, salarii profesori, primari și...
Ce venituri cresc în 2024:...

Cea mai mare contributie, in proportie de peste jumatate, a avut-o subperformanta in absorbtia de fonduri europene nerambursabile, cererile de rambursare aferente proiectelor finantate cu fonduri UE post-aderare fiind de 2,71 miliarde lei, mai mici cu 2,8 miliarde de lei comparativ cu sumele programate. Nerealizarea acestor proiecte au antrenat economii de cheltuieli comparativ cu nivelul programat de circa 4,4 miliarde de lei. Totodata, bugetul a consemnat nerealizari semnificative comparativ cu nivelul programat pentru veniturile fiscale, veniturile din contributii sociale si veniturile nefiscale.

Veniturile fiscale, de 60,88 miliarde lei, au consemnat un minus fata de programarea semestriala initiala de circa 954 milioane de lei si are ca sursa realizarea in proportie de doar 96,4% a programului de incasari din impozitul de salarii si venit (care a determinat un minus de venituri de 426 mil. lei), de 94,3% a programului semestrial de venituri din TVA, concretizata intr-un minus de incasari de 1,49 miliarde de lei, aferent unei dinamici anuale de doar 1,9% comparativ cu una programata de 8,1%. Totodata, realizarea in proportie de doar 97,4% a programului de incasari din accize a dus la o scadere de venituri de 301 milioane lei.

Citeste si:
3 metode prin care poți să faci față cheltuielilor neprevăzute
3 metode prin care poți să...

"Apreciem ca evolutia nefavorabila a veniturilor din impozitul pe salarii si venit reflecta o scadere semnificativa de eficienta a colectarii, existand insa unele semne de revenire a incasarilor in ultima luna a semestrului (la nivelul lunii iunie fluxurile de venituri le-au depasit pe cele din iunie 2013 cu 8,9%)", precizeaza Consiliul Fiscal.

Scaderea eficientei colectarii este indicata si de nerealizarea programului de venituri din TVA, chiar daca aceasta este explicabila intr-o anumita masura de executia schemei de stingerea in lant a obligatiilor bugetare restante (care a generat venituri de 257,2 mil. lei, fata de nivelul programat de 425 mil. lei, cu un impact negativ de 168 mil. lei la nivelul incasarilor din TVA), amanarea cu trei luni a majorarii accizelor la benzina (a generat un minus de incasari de 164 mil. lei din TVA) si de nerealizarea substantiala a cheltuielilor de investitii comparativ cu nivelul programat.

Citeste si:
4 moduri inteligente prin care poți reduce consumul de energie...
4 moduri inteligente prin...

"In masura in care cheltuielile de investitii se accelereaza in semestrul al doilea astfel incat volumul acestora sa convearga catre nivelurile anuale programate, este de asteptat ca pierderile de venituri din TVA consemnate in primul semestru sa fie recuperate intr-o anumita masura in a doua parte a anului", este de parere Consiliul Fiscal.

Evolutiile nefavorabile la nivelul veniturilor fiscale au fost compensate partial de incasarile mai mari decat cele programate din impozitul pe profit (+261 mil. lei), impozitele si taxele pe proprietate (+507 mil. lei), determinate de incasarile situate mult peste cele estimate initial aferente impozitului pe constructii speciale, din alte impozite si taxe pe bunuri si servicii (+431,5 mil. lei), provenite din incasarile peste nivelul programat in sanatate din taxa clawback si din impozitul pe veniturile suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale.

La nivelul contributiilor sociale, programul de incasari s-a realizat in proportie de 98,3%, veniturile fiind inferioare celor programate cu circa 478 milioane lei. Ritmul anual de crestere consemnat, de 5,6%, apare drept "consistent" cu cresterea anuala a numarului de salariati si a salariului mediu (0,8%, respectiv 4,95% in perioada ianuarie-mai 2014), insa intrucat baza de raportare, in speta incasarile din semestrul I 2013, continuau sa fie afectate de rambursarile esalonate a incasarilor neconstitutionale de CASS din perioada ianuarie 2012-aprilie 2013 inregistrate ca venituri negative, ritmul anual apare drept majorat artificial din perspectiva interpretarii economice.

Incasarile din venituri nefiscale au reprezentat 94,1% fata de nivelul programat, fiind mai mici cu 478 milioane de lei. Ministerul Finantelor Publice explica insa aceasta diferenta prin incasarea in iulie a unor dividende de la companii de stat programate initial in prima jumatate a anului, astfel ca nerealizarea veniturilor in primul semestru nu ar trebui sa afecteze negativ incasarile la nivelul intregului an.

La nivelul cheltuielilor bugetare, toate categoriile de cheltuieli, cu exceptia celor de personal (unde cheltuielile efective au fost mai mari cu 107 mil. lei), au fost sun nivelul programat. Peste jumatate din deviatia de 9,4 miliarde a cheltuielilor totale fata de program revine proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile, insa o deviatie majora a fost inregistrata si la capitolul cheltuieli de capital, al caror nivel reprezinta doar 69,3% din programul semestrial (-2,13 miliarde lei).

Alte nerealizari, dar de amploare mai mica, au fost consemnate de bunuri si servicii (96% din program, respectiv -740,3 milioane lei), transferuri intre unitati ale administratiei publice (49,2%, respectiv -518 milioane lei), asistenta sociala (98,6%, respectiv -503,7 milioane lei), subventii (96,7%, respectiv -110 milioane lei) si dobanzi (98%, respectiv -131 milioane lei).

"Executia bugetara la finele primului semestru al anului curent releva o nerealizare de circa 1,2 miliarde lei la nivelul veniturilor bugetare, excluzand absorbtia inferioara estimarilor aferenta fondurilor europene, precum si nerealizarea programului de venituri nefiscale, in conditiile in care aceasta a fost determinata de decalarea incasarii unor dividende in raport cu programarea initiala. Subperformanta de la nivelul veniturilor bugetare a fost mai mult decat compensata de economiile semnificative de cheltuieli fata de nivelul programat, ceea ce s-a concretizat intr-un nivel semnificativ mai redus al deficitului bugetar, atat comparativ cu anul anterior, cat si cu programul semestrial", considera Consiliul Fiscal.

In pofida subperformantei de proportii in absorbtia de fonduri europene nerambursabile al caror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, in timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% - propunerea de rectificare nu modifica estimarile initiale cu privire la acestea, se arata in comunicatul Consiliului.

Estimarile privind incasarile din TVA, eliminand impactul schemei de stingere in lant a obligatiilor restante fata de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, insa parte din aceasta deviatie este explicabila prin diferenta intre executia prezumata si cea efectiva a schemei initiale de stingere in lant de tip swap a obligatiilor fata de BGC in suma de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum si de amanarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviatii similare si in al doilea semestru al anului.

In plus, nerealizarea cheltuielilor de investitii si accelerarea prezumata a acestora in a doua parte a anului in vederea convergentei catre sumele anuale bugetate sunt de natura sa genereze o accelerare si la nivelul incasarilor bugetare din TVA in aceasta perioada.

Estimarile privind contributiile sociale, eliminand impactul schemei de stingere in lant a obligatiilor restante fata de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevazute a fi mai mici decat bugetul initial cu 504 milioane lei, acomodand nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului.

In opinia sursei citate, estimarile din proiectul de buget apar drept extrem de putin probabil a se materializa. Desi aceasta nerealizare nu ar trebui sa conduca la o majorare a deficitului, ci dimpotriva, in conditiile in care nerealizarea proiectelor de investitii implica atat cereri de rambursare mai mici, cat si economii in ceea ce priveste cheltuielile de cofinantare si cele neeligibile, nereusita in absorbtia fondurilor europene nu este in mod evident dezirabila, date fiind costurile in ceea ce priveste cresterea economica atat din perspectiva efectelor directe, cat si a celor propagate, precum si riscurile majore de dezangajare definitiva a acestor fonduri.

De asemenea, Consiliul fiscal reaminteste ca proiectul de rectificare bugetara nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Presedinte, cu un impact de 850 de milioane lei la nivelul deficitului bugetului consolidat. Avand in vedere ca nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal mai sus mentionate preciza ca sursa de acoperire a impactului pentru anul curent incasarile suplimentare din impozitul pe constructii speciale, iar aceasta din urma sunt deja prinse in forma curenta a bugetului rectificat fara a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atentia ca o eventuala aplicare a propunerii legislative la termenul avut in vedere initial nu are acoperire in bugetul actual, incadrarea in tinta de deficit implicand cel mai probabil o reducere ulterioara semnificativa a cheltuielilor bugetare.

In acelasi timp, Consiliul fiscal considera proiectiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind in general realiste, formuland insa rezerve fata de proiectia veniturilor din fonduri europene si a celor din impozitul de profit


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.