Investitorii straini cer limitarea efectelor produse de taxa pe stalp

"Introducerea acestui impozit fara o consultare prealabila a mediului de afaceri si fara efectuarea unui studiu de impact, afecteaza companiile care au investit in Romania, punand sub semnul intrebarii insasi viabilitatea afacerii desfasurata de fiecare in parte. Cu toate ca intelegem constrangerile care exista la nivel bugetar, ne exprimam inca o data, si pe aceasta cale, disponibilitatea de a intensifica dialogul cu autoritatile competente pentru a limita efectele introducerii acestui impozit in forma sa actuala", a declarat, intr-un comunicat, Serban Toader, membru in board-ul CIS, transmite MEDIAFAX.

Impozitul pe proprietate pentru constructiile speciale, de 1,5% din valoarea constructiei, a fost introdus la inceputul acestui an, iar normele metodologice care clarifica modul de achitare a taxei au fost aprobate marti, prima plata urmand sa fie efectuata pana luni, 26 mai, iar a doua pana la 25 septembrie.

"Introducerea impozitului pe constructiile speciale, asa cum apare in Ordonanta de Guvern, va crea distorsiuni majore in economie, cu atat mai mult cu cat, cu doar cateva zile inainte de termenul de declarare si plata exista inca numeroase neclaritati cu privire la modul de aplicare. Nu mai vorbim de faptul ca insusi modul de aplicare este de natura sa creeze neajunsuri majore in economie si sa lase loc de interpretari abuzive ale autoritatilor fiscale. Imaginati-va ca o companie are niste instalatii vechi, total amortizate, dar care nu au fost scoase din gestiune si pe care nu le mai foloseste, dar plateste 1,5% din valoarea lor bruta. Personal consider ca aceasta este o situatie lipsita total de vreo ratiune economica si totusi perfect reala", a declarat, la randul sau, presedintele CIS, Mihai Bogza.

In scopul reliefarii impactului generat de catre impozitul pe constructii, mediul de afaceri a initiat o analiza de impact proprie, rezultatele acesteia fiind inaintate autoritatilor pentru a atrage atentia asupra repercusiunilor majore generate de implementarea acestui impozit.

Citeste si:

Guvernul propune majorarea salariului minim la 3.700 de lei

"38 de companii din industrii precum telecomunicatii, materiale de constructii, energie, transport si logistica, producerea bauturilor alcoolice sau industria farmaceutica au contribuit cu informatii importante la analiza de impact. In urma acestei analize a rezultat un impact cumulat al impozitului pe constructii de aproximativ 1,1 miliarde lei, ceea ce ma face sa ma gandesc serios la un potential impact la nivelul intregii economii cu mult mai ridicat, impact care are mari sanse sa depaseasca estimarea autoritatilor de 1,5 miliarde lei, din care doar 500 milioane lei impozit colectat la buget", a spus Daniel Anghel, membru in board-ul CIS.

In cadrul discutiilor avute in trecut cu autoritatile au fost prezentate si dezbatute deficientele existente cu privire la impozitul pe constructii, accentul fiind pus pe cota de impozitare aplicabila, activele supuse impozitarii si baza impozabila.

Citeste si:

Victor Ponta, reproș pentru protestatarii de mediu: „Nu s-au mai...

"Activele supuse impozitului pe constructii au o durata de functionare ridicata, situata in intervalul 10 - 60 ani, iar cota de impozitare este extrem de ridicata, astfel incat putem deduce ca un contribuabil va plati intre 15% si 90% din valoarea totala a activului, ceea ce este excesiv si denota neintelegerea de catre initiatorii acestui act normativ a impactului pe termen mediu si lung generat de acest impozit. In plus, nu se face nici o distinctie in privinta bazei de impunere intre activele in functiune, activele in inactivitate temporara sau activele in conservare. Trebuie retinut faptul ca, de exemplu, activele aprobate la casare nu mai sunt functionale, nemaiputand genera beneficii economice, dar cu toate acestea impozitul se va datora si se va plati de catre contribuabil", a mai spus Anghel.

CIS, impreuna cu Romanian Business Leaders si Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania, considera ca solutia optima pentru mentinerea in limitele agreate a obligatiilor asumate in fata organismelor internationale de finantare o reprezinta implementarea unor masuri directionate catre imbunatatirea colectarii taxelor si impozitelor si catre reducerea evaziunii fiscale, nu impozitarea excesiva a contribuabililor care isi indeplinesc obligatiile de plata, se mai arata in comunicat.

Citeste si:

Economia Circulară și Tehnologia de Ultimă Generație. Cum își...

Dragos Andrei, consilier de stat al premierului, a declarat marti ca masura privind introducerea impozitului pe constructii speciale trebuia mai bine pregatita si discutata cu mediul de afaceri, intrucat sunt spete pe care initiatorii nu le-au avut in vedere, Guvernul cautand solutii pentru a aduce modificari.

"In cateva zile urmeaza sa produca efecte taxa pe constructii speciale, este o masura care ar fi trebuit mai bine pregatita, discutata mult mai in detaliu cu reprezentantii mediului de afaceri pentru ca apar in fiecare zi spete noi pe care initiatorii la acel moment nu le-au avut in vedere. Va dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar daca se aplica aceasta taxa reactoarelor de la Cernavoda, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problema pentru ca nu s-au luat in calcul toate aceste aspecte", a afirmat Andrei la Forumul National al IMM-urilor 2014.

Citeste si:

Omicron și aurul. Legătura dintre noua variantă COVID-19 și costul...

El a aratat ca, dupa sedinta de Guvern de marti, in care s-au adoptat normele metodologice care clarifica modul de achitare a impozitului pe constructii, prin hotarare, a avut o discutie cu ministrul Finantelor Publice, Ioana Petrescu, la care a fost prezent si premierul, privind solutiile pentru eliminarea spetelor aparute in urma aplicarii acestui impozit.

"Dupa sedinta de Guvern, am avut o discutie cu ministrul Ioana Petrescu, la care a asistat si premierul. Suntem foarte preocupati cum putem astazi sa gasim portite sa modificam cu prilejul adoptarii unei legi - ordonanta se va transforma in lege - sa evitam aceste probleme", a precizat Andrei.

Normele au fost aprobate dupa ce mai multi reprezentanti ai mediului de afaceri au reclamat ca nu stiu inca in mod clar cum trebuie calculat impozitul, deoarece nu exista norme de aplicare, desi noua taxa a fost introdusa de la inceputul anului, iar prima plata aferenta trebuie efectuata pana la 26 mai.

Problema i-a fost reclamata direct si premierului Victor Ponta, in urma cu doua saptamani, intr-o discutie cu directorii companiei Electromagnetica Bucuresti, acestia spunand ca nu au inca o idee clara legata de modul in care "s-ar pune problema privind taxa pe lucrari speciale".

Tot in acea zi, inainte sa ajunga la Electromagnetica, premierul Ponta a fost intrebat de jurnalisti ce se va intampla cu "taxa pe stalp", deoarece ar trebui sa fie incasata pana pe 26 mai si nu exista norme de aplicare, si a raspuns: "Cam de vreo 100 de ori v-am zis, va mai zicem a 101-a oara si o sa ma intrebati din nou, si anume: ne-am intalnit si cu mediul de afaceri, toata lumea a inteles foarte clar ce are de raportat si ce are de platit. Mai departe, ce sa va spun?".

Impozitul este aplicat pentru constructii precum centrale hidroelectrice, statii si posturi de transformare, statii de conexiuni, centrale termoelectrice si nucleare, constructii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste si platforme, sonde de titei, gaze si sare, rampe de incarcare - descarcare, cosuri de fum si turnuri de racire, iazuri pentru decantarea sterilului, helestee, iazuri, bazine, infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri si linii si cabluri aeriene de telecomunicatii.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe