Trei premii NASA pentru un elev iesean

Acesta este cel de-al treilea trofeu pe care Horia Teodorescu il primeste de la Agentia Spatiala Americana

Oamenii ar putea coloniza spatiul dupa planurile concepute de un elev roman. Ieseanul Horia Teodorescu este inca elev al Colegiului "Costache Negruzzi" si se poate lauda ca detine deja trei premii de la Agentia Spatiala Americana (NASA), pentru proiectele de colonizare a spatiului. Ultimul dintre acestea prevede construirea unei statii spatiale imense, un adevarat "oras al stelelor" capabil sa gazduiasca o populatie de pina la 100.000 de persoane. Proiectul se numeste Temis, dupa zeitatea antica a cumpatarii, si ar putea deveni realitate la mijlocul secolului al XXI-lea.

Horia Teodorescu este un veteran al olimpiadelor nationale de fizica, pe care le cistiga regulat din clasa a VI-a. De aceea, faptul ca a primit Marele Premiu al NASA, in urma cu trei ani, nu a surprins pe nimeni. "Agentia Spatiala Americana organizeaza in fiecare an un concurs de idei privind amenajarea unei statii spatiale capabile de autosustinere. Prima oara cind am participat, in 2003, am luat Marele Premiu. Anul trecut am obtinut locul II, dupa o echipa din Constanta, dar in acest an am iesit din nou primul. Voi fi invitat la sediul NASA sa-mi sustin lucrarea in fata unui public de specialisti", a precizat Horia.

Orasul in forma de inel

Proiectul lui Horia Teodorescu este o colonie spatiala de forma inelara, care urmeaza sa fie construita cu materiale luate de pe Luna. Fireste, aceasta inseamna si colonizarea satelitului nostru natural, insa Horia s-a gindit la toate. "Ar fi mult mai economic daca am muta o parte din industria spatiala pe Luna. O parte din materialele necesare statiei ar fi extrase si prelucrate pe Luna. S-ar economisi foarte mult combustibil si bani, iar navetele care ar decola de pe Luna ar putea transporta mai multa incarcatura.

De pe Pamint am lua doar aparatura, piesele de schimb si - fireste - echipajul propriu-zis", a explicat Horia. Statia ar fi amplasata intr-unul dintre asa-numitele "puncte Lagrange", unde gravitatia Soarelui si cea a Pamintului se anuleaza reciproc, iar "orasul stelelor" s-ar afla intr-un echilibru netulburat. Constructia statiei ar dura de la sapte la 15 ani, iar populatia acesteia ar creste treptat, de la 10.000 la 100.000 de locuitori.

Proiectul este fezabil peste 20 de ani

Horia sustine ca a ajuns la aceste cifre in urma unor calcule foarte riguroase. "Am dedicat un capitol intreg din lucrare organizarii interne a statiei. Populatia este impartita pe domenii de activitate, de la personalul de intretinere si cel administrativ, pina la cel stiintific si didactic, pentru ca pe statie va functiona si o universitate. Cei 100.000 de locuitori ar putea asigura atit functionarea statiei, cit si competitivitatea ei pe plan economic si tehnologic", a aratat Horia. Alte capitole sint dedicate problemelor "de bucatarie", cum ar fi managementul si resursele.

Horia a calculat cantitatea de aer si de apa necesara indivizilor de la bordul statiei. "Confortul va fi mai mare decit cel oferit de actuala Statie Spatiala Internationala, care aloca doar 30 de litri de apa/zilnic pe membru de echipaj", a subliniat Horia.
In fine, un ultim capitol descrie scutul impotriva radiatiilor cosmice, menit sa-i protejeze pe colonisti.
Desi a muncit trei ani ca sa proiecteze "orasul perfect", Horia nu este un visator, ci un om de stiinta sceptic si pragmatic. El este foarte rezervat fata de posibilitatile tehnicii actuale si nu se asteapta ca proiectele sale sa fie puse in practica mai devreme de urmatorii 15-20 de ani.

Tentat de stiintele "de frontiera"

Intrebat daca s-ar duce la bordul statiei spatiale pe care a proiectat-o, Horia a dat din colt in colt. "Nu sint sigur ca as face-o. Poate ca atunci voi avea cu totul alte preocupari. Acum imi place fizica, dar m-as putea reorienta spre alte stiinte "de frontiera", cum ar fi bio-fizica sau bio-informatica", a argumentat acesta.

Tinarul iesean sustine ca lucrul la proiectul spatial nu i-a afectat performantele scolare. "Dimpotriva, i-am "exploatat" la maximum pe profesorii de matematica (Nicolae Hirtan), fizica (Adam Korloff), chimie (Margareta Constantinescu) si informatica (Lucia Miron). Chiar le-am solicitat profesorilor de la materiile respective sa imi dea informatii din afara programei. Lor le datorez o mare parte din succesul meu", a subliniat Horia.

In activitatea sa, tinarul astro-fizician a fost calauzit permanent si de tatal sau, Horia Nicolae Teodorescu, profesor de fizica la Universitatea "Al. I. Cuza". "Conceptul de statie orbitala apartine unui roman, Hermann Oberth, pionier al astronauticii, originar din Sibiu. Este firesc ca niste compatrioti sa-i continuie munca", ne-a declarat profesorul Teodorescu.

Polul Nord al Lunii, aproape "ospitalier"

In urma cu un an, presedintele George W. Bush anunta intentia Statelor Unite de a construi, in jurul anului 2020, o baza umana permanenta pe Luna. Din acest avanpost, oamenii vor putea explora Luna, apoi vor putea pregati o expeditie catre Marte. Insa climatul de pe Luna este extrem de ostil. Fara o atmosfera care sa distribuie caldura primita de la Soare, temperatura satelitului nostru natural variaza de la -180 grade C pina la 100 grade C.

Specialistii de la NASA au gasit insa o solutie care ii pune pe viitorii colonisti la adapost de aceste variatii extreme. Colonia va fi construita la Polul Nord al Lunii, unde - spre deosebire de Pamint - clima este mult mai moderata. Luna nu este inclinata pe planul axei sale, asa ca la poli Soarele nu apune niciodata, ci se invirte permanent in jurul orizontului. Prin urmare, lumina este constanta, iar temperatura ramine stabila, undeva la -50 grade Celsius.

De asemenea, NASA nu exclude ca sub polii Lunii sa mai existe inca apa, sub forma de gheata. O expeditie robotizata, proiectata sa aiba loc in 2008, va cauta sursele de apa inghetata de pe Luna. Din gheata s-ar putea obtine combustibil pentru aparatura, aer si apa atit pentru colonisti, cit si pentru plantele pe care le vor cultiva.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe