Social 23 Iulie 2008 04:31
La intoarcerea de la Viena, Anca Parghel a povestit in exclusivitate, la Romantica, despre boala, copii, tratament si solidaritatea umana pe care a simtit-o pe patul de suferinta.

La o luna dupa ce a fost diagnosticata cu cancer ovarian cu metastaze la ficat, iar medicii si-au manifestat rezerva in ceea ce priveste posibilitatile sale de vindecare, Anca Parghel e increzatoare ca se va insanatosi. Tratamentul cu citostatice pe care l-a suportat la Cluj a dat primele rezultate pozitive.

Anca Parghel a povestit la Romantica in exlusivitate: „Cand am ajuns la Cluj, eram un sac de cartofi... luata pe brate si dusa. Un pas nu puteam sa fac. Medicii s-au strans in jurul meu, ca niste arhangheli, si au zis: «Maine incepem tratamentul». Cand am ajuns acolo, eram gata de ingropat“.

Increderea in tratament si in Dumnezeu a pus-o pe picioare: „Eram la perfuzie si ma uitam la picaturi. Ma gandeam la trecut, la parinti si mi-am zis: «Ai innebunit in loc sa te gandesti la picatura aia care trebuie sa te faca bine, sa vorbesti cu ea, asa cum spui ca faci...». Mi-am dat seama cat de prost e omul, cu toate scolile lui, cat de prost ne invata viata.

Cand nu am mai putut, ma uitam la ele si le numeam: fericire, sanatate, iubire, toleranta, vindecare, mila, Doamne, iarta-ma, si nu mai simti nimic. Mai, fratilor, culmea culmilor, mie imi fac bine citostaticele. Si medicii se uita si se crucesc. Eu cred in acest tratament, ca doar nu e venit de pe planeta Marte, e lasat tot de Dumnezeu. In doua-trei zile, fetita era din nou pe cai“.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.