Social • 20 Iunie 2008 • 02:42
In 90% din cazuri, medicilor romani le e teama ca pacientii i-ar putea acuza de neglijenta, insa romanii isi cunosc atat de putin drepturile incat rar fac un asemenea gest, potrivit unor statistici prezentate ieri

Multi romani care primesc tratamente gresite prefera sa treaca totul sub tacere, decat sa scoata din buzunar sume exorbitante pentru expertiza medicala si cheltuielile de judecata, asa cum cer legile actuale. Anual, la Colegiile Medicilor din toata tara se inregistreaza intre 1.500 si 2.000 de reclamatii de la pacienti, in timp ce in alte tari occidentale sesizarile sunt mult mai multe.

Legile ii descurajeaza pe pacienti sa faca reclamatii
Un studiu realizat de MedRight Experts, pe un esantion de aproape 400 de medici din mai multe judete din tara, arata ca 91% dintre acestia considera acuzatiile de malpraxis un pericol real, insa doar 7% dintre ei si recunosc ca in ultimii trei ani au efectuat o procedura medicala care ar putea fi incadrata intr-un caz de malpraxis.

Medicii intervievati care au si primit o reclamatie de-a lungul carierei lor sunt si mai putini: doar 5%.
Specialistii apreciaza ca pacientii sunt descurajati sa faca reclamatii la Colegiul Medicilor sau la Ministerul Sanatatii Publice (MSP) din cauza procedurilor anevoioase si a taxelor mult prea mari. „Taxele pentru expertiza pe care o face Comisia de Malpraxis din MSP in cazurile de malpraxis, care sunt intre 3.000 si 4.000 de lei, ii descurajeaza pe pacienti. Aceste taxe trebuie reduse“, a declarat ieri ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, in cadrul unui seminar despre gestionarea riscului in practica medicala.

Ghidurile care ar face lumina intarzie sa apara
Chiar daca pacientii fac reclamatii, vinovatul este greu de gasit, in lipsa asa-numitelor protocoale terapeutice care indica pasii pe care medicul trebuia sa-i faca in tratarea afectiunii. Aceste protocoale exista in majoritatea tarilor dezvoltate.

„Cand evaluam daca medicul a gresit, nu avem un ghid obiectiv la care sa ne raportam“, comenteaza Gheorghe Iana, manager al Spitalului Universitar de Urgenta din Bucuresti. Aceste ghiduri ar trebui elaborate de Comisiile de Specialitate din cadrul MSP. Pana acum, insa, doar doua astfel de protocoale sunt gata: cel pe obstetrica ginecologie si cel privind managementul astmului.

Despre autor:

Evenimentul Zilei

Sursa: Evenimentul Zilei

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.