Peste o suta de blocuri din Capitala se vor prabusi la cutremur

"Blocul nostru este primul din tara care a fost consolidat. Se afla pe strada Mihail Kogalniceanu si are cinci etaje. Am dus o munca titanica, incercand sa-mi conving vecinii sa-l consolidam. La inceput nu voia nici unul. A trebuit sa bat la usa fiecaruia si sa-i conving pe rand", isi aminteste un locatar al unui fost bloc cu bulina rosie. Acesta este un caz fericit, dar alte peste o suta de cladiri din Bucuresti se pot prabusi in cazul in care in Romania se va produce un cutremur asemanator celui din 1977. in Capitala exista 123 de blocuri, construite inainte de 1940, care au "primit" bulina rosie.

Ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, Laszlo Borbely, a declarat ca s-au alocat, in 2005, 100 de miliarde de lei pentru consolidarea a 47 de cladiri. 40 dintre acestea se afla in Bucuresti, iar restul in judetele Prahova, Bacau, Galati, Suceava, Neamt si Braila.

"Romania este singura tara din lume unde statul s-a implicat pentru consolidarea blocurilor. Efortul estimat pentru consolidarea intregului fond de locuinte este de 150 de milioane de euro. Totusi, avem probleme cu asociatiile de proprietari, fara aprobarea carora nu putem incepe lucrarile de consolidare. in jur de 3.000 de proiecte si expertize s-au facut din banii de la buget, iar executia lucrarilor se face din banii Guvernului, acolo unde veniturile oamenilor sunt sub 6 milioane de lei. in celelalte cazuri, se acorda credite fara dobanda, pe o perioada de 25 de ani", a declarat Laszlo Borbely.

Cu toate acestea, multe asociatii de locatari fie nu stiu, fie nu au reusit sa-si convinga toti proprietarii sa accepte consolidarea. in blocurile unde apartamentele sunt detinute de pensionari, asociatiile de proprietari obtin cu greu sau chiar deloc acceptul majoritatii locatarilor. "Stau intr-un bloc de pe Magheru, incadrat la risc seismic unu si construit in 1933. A trecut cu bine de cutremurul din 1940, dar la cel din '77 a cazut tencuiala. Am fost inginer constructor si stiu ca la un cutremur mai mare blocul se va face farame. Incerc sa-i conving sa facem reparatiile, dar nu prea reusesc", spune administratorul unui alt bloc "insemnat" din Capitala.

Conform evaluarilor specialistilor, constructiile cele mai subrede sunt cele care au peste patru etaje, sunt ridicate inainte de 1940 si nu au fost supuse unor lucrari de consolidare. in Capitala, intre 2001 - 2004, s-au finalizat proiectele de consolidare pentru numai 21 de cladiri cu risc seismic ridicat. La cinci dintre acestea lucrarile s-au incheiat, iar la alte noua sunt in faza de executie. in urma estimarilor de risc, s-a stabilit ca in eventualitatea producerii unui cutremur major, similar celui din 1977, pierderile ar fi grele din cauza deteriorarii in timp a constructiilor vechi si a capacitatii de raspuns si interventie operativa inferioare.

Ca si in cazul seismului de acum 28 de ani, doua treimi din pierderile materiale si de vieti omenesti ar putea fi inregistrate in Bucuresti. Nici spitalele nu stau mai bine in ceea ce priveste consolidarea. La nivel national, 67 de spitale si unitati sanitare, din 55 de localitati, printre care si Capitala, trebuie consolidate. Sumele alocate de la buget au fost impartite la mai multe spitale, nici unul nefiind consolidat in totalitate.

Spitalul Universitar de Urgenta este consolidat in proportie de 60 la suta. in cazul Spitalului de Urgenta Floreasca, unde exista mai multe cladiri, lucrarile sunt in curs de desfasurare. Un singur corp a fost consolidat in totalitate, restul fiind refacute in proportie de 80 la suta. Spitalul Bagdasar-Arseni, desi a fost declarat, in 2001, drept urgenta de gradul I, nu a primit inca fonduri pentru astfel de lucrari.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe