Evolutia speciei umane 'se accelereaza'

In ultimii 5000 de ani, schmbarile genetice s-au petrecut de 100 de ori mai rapid ca in orice alta perioada, conchid cercetatori din Statele Unite.
Concluziile contrazic parerea larg raspandita ca evolutia umana s-a oprit.
Studiul a fost publicat in Lucrarile Academiei Nationale de Stiinte (PNAS).
"Dogma pana acum a fost ca diferentele reprezinta fluctuatii culturale, dar aproape orice trasatura de temperament studiata este puternic influentata genetic," a declarat autorul studiului, profesorul Henry Harpending la Universitatea Utah, Salt Lake City.
"Genele evolueaza rapid in Europa, Asia si Africa, dar aproape toate sunt caracteristice continentului respectiv."
"Devenim tot mai diferiti, nu ne topim intr-o specie omeneasca unica, amestecata."
Timp foarte scurt
Profesorul Harpending explica acest proces prin lipsa de miscare genetica intre diferitele regiuni, din momentul in care oamenii actuali au parasit Africa si nu sunt semne ca evolutia s-ar incetini.

Cinci mii de ani e o perioada extrem de scurta de timp

Steve Jones, profesor de genetica
"Tehnologia nu poate detecta nimic mai vechi de 2000 de ani, dar nu sunt dovezi privind incetinirea evolutiei umane si de aceea eu cred ca acest proces continua," a declarat el la BBC.
Cercetatorii au descoperit dovezi de selectie recenta la 7% din toate genele umane, inclusiv pielea mai deschisa la culoare si ochi albastri in nordul Europei si rezistenta partiala la unele boli, cum ar malaria, la unele populatii din Africa.

Profesorul de genetica Steve Jones sustine ca in acest moment suntem in acalmia dintre doua furtuni.
"Cinci mii de ani e o perioada extrem de scurta de timp," spune profesorul John Hawks de la Universitatea Wisconsin, Madison.

"Asta inseamna 100 pana la 200 de generatii in urma. Asta e perioada de timp cand au aparut aceste gene si azi sunt prezente la 30 - 40% dintre oameni, deoarece au avut acest avantaj."
Cercetatorii propun doi factori care ar genera accelerarea evolutiei umane.

"Unul dintre ei este ca sunt multi mai multi oameni - cu cat mai multi, cu atat sunt mai multe ocazii de aparitie a mutatiilor avantajoase," spune profesorul Harpending.
O populatie numeroasa are variatii genetice mai mari si permite o selectie mai pozitiva decat una mica.
"Al doilea factor este schimbarea ambientala, dieta alimentara s-a schimbat, mediu nostru e radical diferit. Iar populatiile mari aduc boli noi."

Totusi, profesorul de genetica Steve Jones, de la University College, Londra nu este convins ca o populatie numeroasa accelereaza evolutia.

"Odata ce populatia depaseste un anumit prag, nu este foarte clar daca abilitatea de a raspunde la selectia naturala depinde de marimea ei," a declarat el la BBC.

"Ideea ca evolutia s-a accelerat in ultimii 10000 de ani de cand ne-am transformat din animale in oameni este clar adevarata."
"Dar a sugera ca acest lucru se intampla si azi, e clar gresit."
Profesorul Jones a adaugat ca selectia naturala are nevoie de diferenta, fie in abilitatea de a supravietui, fie in numarul de urmasi nascuti.
"Observatia fundamentala este ca diferenta a disparut," spune profesorul Jones.
"In acest moment suntem intr-o pauza. Suntem intre doua furtuni. Una s-a epuizat, iar alta e pe cale sa se declanseze."
"Intrebarea este daca vom ramane in acalmie sau daca marea furtuna se va declansa. Si daca va fi o furtuna, as spune ca aproape sigur va avea de a face cu boli epidemice."