Imperiul tibetan a trecut, de-a lungul unui mileniu, de la monarhie la teocratie.
Luni, Cotidianul va propune o incursiune intr-o civilizatie aparte, o data cu noul volum din Colectia ENCICLOPEDICA, „Tibetul, o civilizatie ranita“, de Francoise Pommaret. Extinderea cea mai importanta a imperiului tibetan in Asia Centrala are loc in secolul al VIII-lea, sub conducerea urmasului lui Songtsen Gampo, Trisong Detsen (aprox. 755-797), care profita de o slabire a dinastiei Tang. In 763, tibetanii patrund pina in capitala chineza Cang'an (Xian), pe care o prada inainte de a se retrage. La sfirsitul secolului XVIII, la moartea lui Detsen, deja se arata insa semnele dezmembrarii imperiului, iar dinastia tibetana dispare in 842, o data cu moartea regelui Lang Darma.

Totusi, epoca dinastica este marcata de o extraordinara mutatie culturala si intelectuala: tibetanii isi formeaza, in aceasta perioada, o limba scrisa folosita si in prezent, textele canonice sint traduse din sanscrita in tibetana, iar budismul devine religie de stat in secolul al VIII-lea. Protejarea budismului ii deranjeaza insa pe adeptii religiei pre-budiste, numerosi chiar si la curtea regala, si duce la asasinarea lui Relpachen de catre fratele sau Lang Darma, prezentat mai tirziu ca un persecutor al budismului.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.