Cum (nu) se incadreaza zgarie-norii in 'peisajul' bucurestean

Incercarea de a construi zgarie-nori in Capitala este privita adeseori cu scepticism de specialisti, din mai multe motive. Principalii factori care impiedica realizarea de zgarie-nori sunt structura solului nepotrivita pentru astfel de constructii, riscul seismic, dar si traditia si specificul orasului. In Bucuresti, un oras cu traditie europeana, nu se poate vorbi de constructia de zgarie-nori fara a lua in calcul riscul de a crea disproportie fata de cladirile din jur. Monstrii de sticla si beton care incep sa se iveasca in Capitala se vor integra oare arhitecturii Capitalei? In zona centrala, de exemplu, unde se afla in faza de proiect mai multe cladiri office inalte, media inaltimii cladirilor este de circa 20 metri, aproape echivalenta cu cea a copacilor, aparand astfel problema disputata a neconcordantei dintre stilul traditional si cel nou.
Solul argilos limiteaza constructia de cladiri peste 150 m

Florin Sorea, Senior Negotiator, Office Department Cushman & Wakefield Activ Consulting, considera ca in Bucuresti nu este optima constructia de cladiri inalte din cauza solului. "In Capitala, solul argilos constituie o reala problema, care face imposibile constructii mai inalte de 150 m. Pentru a se putea construi zgarie-nori este nevoie de un sol stancos. Daca Bucurestiul ar fi situat in zona orasului Targoviste, atunci solul ar putea permite construirea de cladiri mai inalte", ne-a declarat Sorea.
Exceptand factorii care tin de structura solului, zonarea seismica si capabilitatea tehnico-inginereasca, constructia cladirilor foarte inalte in Bucuresti este direct influentata de capacitatea retelelor de utilitati care trebuie sa deserveasca o astfel de structura, care necesita un consum mare de energie electrica, apa si o anumita dimensionare si proiectare a sistemului de canalizare. "Dincolo de aspectele tehnice ce tin de proiectarea, executarea si intretinerea unor astfel de cladiri, apar si probleme de urbanism cauzate de incadrarea in peisajul urban existent, concentrarea si amplificarea traficului rutier si pietonal in jurul acestor cladiri, cat si in zonele limitrofe, inexistenta unor functiuni urbanistice bine definite pentru diferite zone din Bucuresti", ne-a informat Catalin Maruntelu, Research Assistant in cadrul Cornerstone Intl SA.

Zgarie-norii nu sunt neaparat un exponent al modernitatii urbane

Problema zgarie-norilor in Bucuresti conduce de cele mai multe ori la vesnica disputa dintre traditie si modernitate. De o parte se afla cei care spun ca imobilele inalte ar schimba aerul invechit si prafuit al arhitecturii Capitalei, iar de cealalta parte, cei care considera ca zgarie-norii sunt nepotriviti in peisajul arhitectonic al Bucurestiului. Marius Scuta, Head of Office Department la Cornerstone Intl SA, considera ca "modernitatea urbana nu tine neaparat de inaltimea cladirilor. Pentru a vorbi de modernitate, o cladire inalta trebuie sa se si incadreze in arhitectura zonei. Cum ar arata, de exemplu, o cladire de birouri inalta, construita in centrul vechi al Bucurestiului?". Acelasi lucru este sustinut si de reprezentantul Cushman&Wakefield Activ Consulting: "inaltimea nu trebuie sa defineasca modernitatea urbana, ci mai degraba designul cladirilor si incadrarea lor in stilul arhitectonic al unei anumite zone".

Prin urmare, adeseori apare problema nepotrivirii cladirilor inalte cu stilul arhitectonic din diferite zone ale Capitalei, unde amestecul de modernitate si traditie are ca efect kitschul. Se pot construi cladiri inalte in Bucuresti, dar nu oriunde doreste un beneficiar, deoarece ele trebuie sa se incadreze in arhitectura zonei. In diferite orase europene, de exemplu Paris, ele sunt concentrate in afara centrului orasului, disparand astfel problema nepotrivirii stilurilor, sau imixtiunea cladirilor office in centrul cultural al orasului.

Care ar fi, insa, zonele din Capitala potrivite pentru imobile inalte? "Zonele care se preteaza cel mai bine pentru imobile inalte sunt: Piata Victoriei, Piata Presei Libere, Dimitrie Pompeiu - Fabrica de Glucoza. Acestea sunt zone ocupate preponderent de cladiri de birouri, neexistand o arhitectura uniforma", a tinut sa precizeze Marius Scuta.

Luand in considerare proiectele anuntate, cele mai inalte cladiri din Bucuresti vor fi, conform informatiilor oferite de Marius Scuta si Florin Sorea, Floreasca City Center (turn de birouri de 33 etaje) si un alt proiect pe Bulevardul Aerogarii, tot de 33 etaje.

Rezidentialul se inalta pe verticala

Cladirile de mare inaltime sunt specifice segmentului office, dar in ultimul timp dezvoltatorii imobiliari sunt tentati sa construiasca pe verticala si in segmentul rezidential. Aceasta directie in imobiliare este dictata de cresterea enorma a preturilor de vanzare a terenurilor din nordul si centrul Capitalei si lipsa ofertelor cu o locatie foarte buna. Asadar, o noua tendinta in rezidentialul romanesc este, potrivit informatiilor oferite de analistii imobiliari, construirea ansamblurilor pe verticala, respectiv blocuri inalte de apartamente -P+24E. "Datorita cresterii pretului terenurilor, developerii sunt din ce in ce mai tentati sa construiasca pe inaltime. Sunt anuntate proiecte de peste P+20 etaje. Nu putem vorbi de zone preferate pentru aceste constructii, ci de zone care permit din punct de vedere urbanistic constructii de o anumita inaltime", spune Octav Mihailescu, Associate Director Residential Department in cadrul Cornerstone Intl SA.

Potrivit lui Florin Sorea, investitorii opteaza pentru constructia pe verticala deoarece aceasta este o investitie rentabila: "cu cat ridici mai mult, cu atat ai eficienta mai mare, deoarece, pe un teren mic ca suprafata, obtii un numar mai mare de metri patrati construiti, ceea ce aduce un profit considerabil investitorilor imobiliari".

Referitor la posibilitatea ca locuitorii Capitalei sa aleaga sa locuiasca in aceste blocuri-turn, reprezentantul Cornerstone Intl SA, Catalin Maruntelu, afirma ca "daca din punct de vedere tehnic si urbanistic, realizarea acestor structuri va fi posibila, factorul psihologic este determinant pe segmentul rezidential. Teama determinata de cutremurele din anii precedenti face ca populatia sa fie inca reticenta in achizitionarea unei locuinte la inaltime. In timp insa, mentalitatea se va schimba".

Pe de alta parte, Florin Sorea spune ca nu exista motive intemeiate pentru care locuitorii Capitalei sa nu fie pregatiti sa locuiasca in blocuri-turn. "Exista unele avantaje clare pentru cei care opteaza pentru o locuinta situata la o inaltime ridicata. Un exemplu in acest sens ar fi gradul de luminozitate mai ridicat. In plus, in blocurile inalte putem vorbi de avantajul reducerii zgomotului si prafului, care, la ora actuala, constituie o mare problema in Bucuresti", a adaugat acesta.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe