Concluzia nerostita a Congresului International Imobiliar Bucuresti, desfasurat in perioada 11-13 octombrie, ar fi aceea ca, desi piata romaneasca de real-estate s-a dezvoltat si continua sa se dezvolte intr-un ritm sustinut, mai avem totusi multe de realizat

La nivelul Bucurestiului cel putin (care este considerat, sa nu uitam, primul oras al tarii), obiectivul de a ajunge la nivelul de dezvoltare urbana al unei metropole europene este destul de indeparat: 2025. Cel putin asa indica planurile municipalitatii, ilustrate in cadrul Congresului de Mariana Nica, reprezentanta a Centrului de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti. "Strategia de dezvoltare a orasului are la baza Planul de Urbanism General, care isi propune sa asigure orasului o noua identitate", a precizat Nica, adaugand ca printre obiectivele adiacente ale municipalitatii sunt, prin dezvoltarea urbana, si cresterea calitatii vietii, protejarea zonelor verzi, a valorilor arhitecturale si istorice.

Centrul va fi degrevat de functiuni prin crearea unor poli urbani

"Bucurestiul nu mai poate sa functioneze mult timp in actuala structura", a remarcat reprezentanta CPUMB, subliniind apoi "necesitatea descongestionarii functionale dinspre centru spre periferie". In ce va consta, specific, dezvoltarea Capitalei? In mod esential, autoritatile au in vedere descarcarea centrului orasului de functiunile sale, prin crearea unor "poli urbani".

De precizat este ca acesti poli vor exista atat in interiorul orasului, prin incarcarea de responsabilitati a zonelor de est, vest, sud si nord, dar si prin valorificarea asa-numitului "teritoriu de sustinere" (zona metropolitana). "Este timpul ca Bucurestiul sa faca apel si uz de teritoriul de sustinere care il inconjoara", a subliniat Nica.

Comunele din zona metropolitana isi vor pastra independenta

In acest context, zona metropolitana va fi formata din comunele limitrofe Capitalei, autoritatile urmarind crearea a 19 "parcuri de activitate" care vor indeplini o parte din functiunile actuale ale Bucurestiului. De precizat este faptul ca aceste comune nu vor fi integrate din punct de vedere administrativ-teritorial in jurisdictia autoritatilor Capitalei. Astfel, Andreea Radu, CPUMB, a subliniat: "Nu este vorba despre o extindere a Bucurestiului, ci despre o cooperare cu zonele sale de influenta". La randul sau, Mariana Nica a precizat: "Sub aspect teritorial, Bucurestiul nu se mai poate extinde. El trebuie sa-si gandeasca dezvoltarea in legatura cu cea a comunelor care-l inconjoara". Subliniind ca necesara colaborare dintre autoritatile Capitalei si cele ale comunelor limitrofe trebuie sa se desfasoare intr-un cadru legislativ, Nica a aratat ca, de aproximativ un an, au avut loc doar discutii in acest sens. Dificultatea ajungerii la un consens decurge in mod special din faptul ca multi dintre primarii comunelor limitrofe se tem ca printr-o astfel de colaborare isi vor pierde din autoritatea asupra propriei comune.

Pana in 2024, ar trebui livrate anual circa 11.000 de locuinte noi

In ceea ce priveste dezvoltarea rezidentiala a Capitalei, Mariana Nica a subliniat ca, pana in 2025, piata are nevoie de circa 200.000 de locuinte noi, care sa respectele standardele europene de locuire (adica circa 15 mp/persoana). Suma care include si inlocuirea unor apartamente aflate momentan in curs de degradare. Avand in vedere aceasta estimare, inseamna ca ar trebui sa fie livrate anual circa 11.000 de locuinte noi in Capitala.

In fata nevoii ridicate de locuinte in Bucuresti, Mike Hapoianu, reprezentant al companiei imobiliare Asco Properties, a relevat cateva dintre problemele ce ar sta in calea satisfacerii acestei cereri. In primul rand, a aratat acesta, developerii vor sa construiasca, insa, in conditiile cresterii sustinute a preturilor, "exista un numar limitat de terenuri profitabile". Acestei dintai probleme i se adauga si dificultatea crearii unor spatii verzi largi in complexurile rezidentiale din Capitala, in conditiile in care circa 70% dintr-un teren este folosita pentru constructia in sine. In al treilea rand, unul dintre obstacolele intampinate la dezvoltarea unor ansambluri de locuinte in interiorul Bucurestiului il repreinta traficul, o problema serioasa pentru viitorii locatari si, implicit, si pentru dezvoltatori.

Comunele limitrofe: solutia plurivalenta la dezvoltarea rezidentiala a Capitalei

In fata tuturor acestor probleme, exista o singura solutie: achizitionarea unor terenuri in afara Capitalei, unde se gasesc inca preturi accesibile pentru dezvoltatori, de 50-60 euro/mp. Solutia orientarii catre zonele din afara Capitalei nu este insa atat de usor de implementat pe cat ar suna in prima instanta. "Pentru ca aceste dezvoltari rezidentiale sa aiba succes, pentru ca oamenii sa se mute in afara Bucurestiului, cateva lucruri trebuie sa fie schimbate", a subliniat reprezentantul Asco Properties. In primul rand, a aratat acesta, terenurile ar trebui transferate din extravilan in intravilan, astfel incat dezvoltatorii sa poata construi pe ele. In al doilea rand, este imperios necesara rezolvarea problemei infrastructurii - drumurile ar trebui sa fie construite intr-un mod ordonat si eficient.

Unde cade infrastructura - in curtea autoritatilor sau a dezvoltatorilor?

La acest punct, a precizat Hapoianu, problema infrastructurii depinde in cea mai mare masura de autoritati, dezvoltatorul avand responsabilitatea de a coopera cu acestea. In contrapunct, de mentionat este parerea lui Dan Iliescu, consilier de stat, conform careia "orice dezvoltator are obligatia sa forteze autoritatile sa urmeze regulile jocului". "Autoritatile trebuie sa-si asume doar responsabilitatea de a reglementa si a-i controla pe dezvoltatori", a adaugat acesta in cadrul lucrarilor Congresului. In ceea ce priveste trendurile ce se vor manifesta in curand pe piata Capitalei, reprezentantul Asco Properties estimeaza ca zona de nord va cunoaste un boom rezidential si mai mare decat pana acum. La capitolul preturi, acesta este de parere ca preturile apartamentelor noi se va mai stabiliza, in timp ce valoarea celor vechi va scadea. In plus, este de parere Hapoianu, pe viitor se va dezvolta puternic o piata a locuintelor secundare (case de vacanta, dar nu numai). In conditiile in care, estimeaza acesta, o parte a populatiei Capitalei dispune in prezent de fonduri pentru achizitionarea unei a doua locuinte, conditia necesara pentru aceasta este, iarasi, dezvoltarea infrastructurii - de data aceasta, este vorba de drumurile ce leaga Bucurestiul de localitatile de pe Valea Prahovei.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.