Simbata seara, deschiderea celei de-a XVIII-a editii a Festivalului International „George Enescu“ le-a adus spectatorilor o propunere interesanta: toti muzicienii care au urcat pe scena au fost romani.

Editia 2007 a Festivalului „Enescu“ s-a deschis simbata, la Sala Mare a Palatului, cu un spectacol la care au asistat, din loja oficiala, presedintele Traian Basescu, alaturi de sotia sa, si alti citiva politicieni, printre care Adrian Iorgulescu, Theodor Stolojan si Dan Voiculescu.

La sfirsitul galei de deschidere a festivalului, care, de altfel, se desfasoara sub inaltul patronaj al Presedintiei Romaniei, Basescu s-a declarat impresionat de o „seara absolut speciala“ si de invitati, care l-au facut sa declare pentru NewsIn ca „avem niste artisti extraordinari“. Presedintele i-a atribuit meritele pentru gala de deschidere lui Ioan Holender, directorul artistic al festivalului, insa n-a ezitat sa-l critice pe ministrul liberal al Culturii, organizator al evenimentului din partea Guvernului Romaniei, pentru ca si-a rezervat peste 400 de bilete gratuite, pe care Basescu a considerat ca le-au primit „probabil secretare, functionari prin ministere“ in locul celor cu adevarat interesati de muzica: „Ministrul Iorgulescu ar fi bine sa retina doar 50 de bilete si restul sa le dea in vinzare, deoarece casa e inchisa, iar oamenii vor sa vina la concerte“.

Ministrului Culturii i-a revenit misiunea de a declara deschis festivalul printr-un discurs in care a tinut sa reaminteasca publicului ca Festivalul „Enescu“ a devenit „cea mai importanta manifestare de gen din sud-estul Europei“ si ca editia 2007 are o „nota de exceptionalitate“, durind 23 de zile, adica o perioada „destul de lunga pentru un festival international“, la care se adauga faptul ca vor avea loc evenimente si in sase orase din provincie: Sibiu, Cluj, Timisoara, Iasi, Brasov si Sinaia. Maestrul de ceremonii al serii a fost insa directorul Ioan Holender, care a insistat asupra importantei galei de deschidere, la care au participat 16 cintareti de opera romani, cu „cariere construite in strainatate, dar mai putin cunoscuti in tara“. Holender a declarat ca intentia spectacolului de simbata era aceea de a „onora si de a cinsti astfel instrumentul muzical cel mai pretios si cel mai sensibil: vocea umana“. Directorul festivalului a salutat gestul artistilor, care „au acceptat cu entuziasm si fara sovaiala, cu dificultatea de a se elibera de obligatiile din strainatate, pentru un onorariu egal la toti“. De altfel, Holender a revenit pe scena dupa fiecare arie, pentru a-i prezenta, pe rind, pe fiecare dintre invitati si creind totodata o atmosfera relaxata prin glumele si abordarea sa deschisa.

Dupa cum era de asteptat, nimeni nu a ocolit subiectul principal al acestei editii - acustica de la Sala Palatului: daca ministrul Iorgulescu, initiatorul lucrarilor de imbunatatire a acusticii salii, care au costat peste o jumatate de milion de euro, a atras tuturor atentia asupra calitatii superioare a sunetului, directorul Holender, care acum doi ani a fost pe punctul de a se retrage din organizarea festivalului tocmai din cauza proastei acustici, s-a multumit sa recunoasca, sub forma de gluma, ca Sala Palatului are acum o acustica mai buna: „E o mare realizare ca se aude cum se aude si nu cum s-a auzit“.

Dupa ce Orchestra Nationala a Operei din Bucuresti a interpretat uvertura din „Nunta lui Figaro“, Holender a intrat din nou pe scena pentru a o prezenta publicului pe soprana Cellia Costea, care a deschis seria de arii din opere celebre, ce au durat mai bine de trei ore. Absolventa a Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, soprana a cistigat mai multe premii in concursuri internationale si a cintat pe scene importante, printre care la Covent Garden si la Operele din Viena, Stuttgart si Atena. In spectacolul de la Sala Palatului, Cellia Costea a interpretat aria contesei din „Nunta lui Figaro“, de Mozart.

Urmatorul artist prezentat de Holender a fost Balint Szabo, absolvent al Academiei de Muzica „Gheorghe Dima“ din Cluj si fost angajat al Operei Maghiare si apoi al Operei Romane clujene, iar in prezent prim bas al Operei din Frankfurt. Szabo a interpretat aria lui Banquo din „Macbeth“, de Verdi, o opera care, dupa cum a subliniat Holender, nu a fost cintata niciodata in Bucuresti, in toata istoria de 86 de ani a Operei Nationale. Al treilea invitat al serii a fost soprana Anda-Louise Bogza, un caz mai special, dupa cum a spus si directorul festivalului, pentru ca, inainte sa exceleze in canto, a absolvit Conservatorul din Bucuresti la Sectia pian si clavecin. De la debutul din 1992 pe scena Operei din Praga, soprana romana a cintat la Viena, Berlin, Leipzig, Tel Aviv sau la Munchen, sub bagheta celebrului dirijor Zubin Mehta. In gala de simbata, Bogza a interpretat aria „Vissi d'arte, vissi d'amore“ din „Tosca“, de Puccini, iar publicul, care se incalzise deja, i-a raspuns pe masura, cu aplauze calduroase.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.