Social 21 August 2007 02:20
Cotidianul „USA Today“ include expansiunea universului, detronarea planetei Pluto sau „hobbitul“ de acum trei ani printre cele mai mari progrese ale stiintei.

„In 1982, genomul uman era o fantezie stiintifico-fantastica, iar naveta spatiala facea parte din stiinta de avangarda. De atunci, domeniul stiintei s-a extins foarte mult in viata de zi cu zi, aducindu-ne telefoane mobile, web browsing si promisiunea unei comori biotehnologice“, isi anunta publicatia americana topul marilor puncte de rascruce in evolutia lumii, realizat cu ajutorul unor observatori stiintifici cu vechime. „USA Today“ implineste 25 de ani pe 15 septembrie, motiv pentru care prezinta, timp de 25 de saptamini, topuri ce revizuiesc intimplarile din sfertul de secol trecut.

Expansiunea universului gratie unui efect antigravitatie, aflata pe primul loc al clasamentului si observata in 1998, a uluit oamenii de stiinta, care inca nu pot sa-si explice acest fenomen. Genomul uman a adus o alta victorie omenirii un an mai tirziu, cind echipe de cercetatori aflate in competitie au reusit sa intocmeasca harta celor 24.000 de gene ale ADN-ului uman, fixind o noua era in medicina. Acordul asupra climatului (2001-2007) urmeaza in top. Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice a trecut de la a considera incalzirea globala „foarte probabila“ la a o cataloga „fara echivoc“, acceptie adoptata si de public. Lansarea telescopului Hubble in 1990, care a invins distorsiunile de la inceput si s-a preschimbat in cea mai productiva arma a observatiei astronomice, a fost un alt moment de rascruce. La fel ca schitarea consecintelor Big Bangului, in 1992, de catre sonda Cosmic Background Explorer de la NASA.

Metoda amprentarii indivizilor pe baza de ADN, a sasea in top si anuntata in 1985 de catre Sir Alec Jeffreys de la Universitatea din Leicester, Marea Britanie, a inchis multi oameni si i-a eliberat pe altii, devenind un fundament in munca de detectiv. Urmeaza pe lista clonarea primului mamifer (1996), oaia Dolly, de catre scotienii de la Roslin Institute, plamadirea worldwide webului in 1989 de catre fizicianul Tim Berners-Lee si demascarea NASA, in 1987, a aerosolilor si a refrigerentilor care se infrupta din stratul de ozon, deasupra Antarcticii. Pe locul zece este clasata detectarea in 1995 a primei planete, botezata „51 Pegasi“, care graviteaza in jurul unei alte stele decit Soarele. Acum sint cunoscute peste 200 de planete extrasolare. In 1998, lucrind cu viermi, biologii Andrew Fire si Craig Mello dadeau de veste ca acidul ribonucleic (ARN) poate decupla gene selectiv, piatra de hotar in lumea geneticii, iar in 1995 a fost detectat un alt tip de quark (microparticula): „quarkul top“, a carui existenta cimenteaza intelegerea moderna a structurii materiei.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.