Social 23 Iulie 2007 22:43
Incepand de astazi la Sibiu, regizorul si pedagogul David Esrig, fondatorul Academiei Athanor, din Germania, va coordona atelierul de arta dramatica, prin care isi propune sa readuca avangarda artistica in teatrul romanesc.

Atelierul, la care sunt invitati profesori din Romania, Germania si Franta, este un proiect al UNITER si Academiei Athanor, intitulat 'In cautarea teatrului existential' si care se va desfasura sub auspiciile Programului 'Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007'.

David Esrig a prezentat proiectul vineri, la UNITER, impreuna cu vicepresedintele uniunii, Aura Corbeanu. Pentru a-i initia pe tinerii actori inscrisi si selectionati la atelier, David Esrig a invitat specialisti de la Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, dar si pe apreciatii profesori Yves Marc, din Franta, Walter Anichofeer (Austria), Reiner Doberning (Germania). Din Romania vor participa la atelier Ludmila Patlanjoglu si Nicolae Mandea (UNATC), regizorul Victor Ioan Frunza, criticul literar Ioan Bogdan Lefter si Simona Popescu. Daca acestia se vor axa pe tema 'Avangarda teatrala romaneasca a secolului al XX-lea: definitie si istoric', invitatii din strainatate si-au structurat cursurile pe alte aspecte. David Esrig va vorbi tinerilor actori despre 'Demersul actorului de la text la expresia scenica', tema ce va avea patru componente.

Yves Marc si Walter Anichofeer vor sustine cursul 'Expresia corporala - conditie a unui teatru existential' iar Reiner Doberning va avea un curs de biomecanica - metoda de antrenament si joc a lui Mezelrhold. La atelier sunt inscrise 61 de persoane.

De asemenea vor fi 25 de actori, selectati de David Esrig, pentru a participa activ la toate cursurile atelierului. O serie de teatre (Odeon, 'Andrei Muresanu' din Sfantu Gheorghe, Teatrul Municipal din Focsani, cele din Baia Mare si Satu Mare) au contribuit cu bani la acest proiect pentru ca actorii lor sa participe la atelier. Pe perioada atelierului, Academia Athanor va realiza un film cu toate cursurile din cadrul proiectului. David Esrig va incepe o colaborare cu Teatrul Metropolis din Bucuresti.

Esrig este nascut in 1935 (la Haifa, Israel). El debuteaza in teatru in 1953, cu spectacolul 'Jucatorii de carti', de Gogol. In 1957 termina cursurile sectiei Regie Teatru a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti. In acelasi an, spectacolul sau de diploma 'Vicleniile lui Scapin', de Moliere, inaugureaza Teatrul Tineretului din Piatra Neamt. Este angajat regizor la Televiziunea Romana, unde realizeaza o serie de portrete ale unor mari maestrii ai scenei romanesti - Lucia Sturdza Bulandra, Ion Manolescu, Costache Antoniu, Aura Buzescu, Jules Cazaban, Eugenia Popovici.

In 1961 devine regizor la Teatrul de Comedie din Bucuresti, unde pune in scena cateva spectacole memorabile, unele interzise de cenzura vremii: 'Umbra', de Evgheni Schwartz (1963), 'Troilus si Cresida', de Shakespeare (1965), 'Capul de ratoi', de G. Ciprian (1966 - turneu la Bienala de Arta de la Venetia), dar si la Teatrul Bulandra - 'Nepotul lui Rameau', de Denis Diderot (1968 - prezentat in turnee la Florenta si Festivalul BITEF de la Belgrad), la Teatrul National din Bucuresti - 'Asteptandu-l pe Godot', de Samuel Beckett (interzis) si 'Furtuna' de Shakespeare (interzis). In 1969 devine conferentiar la Catedra de Arta Regiei de la IATC si, din 1971, este angajat regizor la Teatrul National din Bucuresti, unde pune in scena un alt mare succes al carierei sale, “Trei gemeni venetieni”, de Collalto. In 1973 paraseste Romania si se stabileste in Germania. Monteaza pe scene din Bonn ('Umbra', de Evgheni Schwartz), Haifa ('O scrisoare pierduta', de I.L. Caragiale), Koln ('Si lumina lumineaza in intuneric', de L.N. Tolstoi), Munchen ('Troilus si Cresida', de Shakespeare si 'Madame Butterfly', de Puccini), Paris, Essen, Tel Aviv, Berna ('Doctor Faustus', de Marlowe, 'Azilul de noapte', de Gorki si 'Cum va place', de Shakespeare).


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.