Social 12 Iulie 2007 01:49
Fondurile alocate cercetarii sunt din ce in ce mai mari, dar ele ajung in mainile anumitor grupuri de interese

In actuala Guvernare, fondurile de cercetare au crescut, in comparatie cu 2004, cu 65%. Daca in 2004, cercetarii ii revenea 0,2% din PIB (Produsul Intern Brut), in 2006 procentul a ajuns la 0,38 din PIB. In 2004 au fost alocate 3000 de miliarde lei vechi pentru cercetare, in 2005 - 5000 de miliarde, iar in 2006 - 10.000 de miliarde. Pentru 2007, cheltuiala bugetara pentru cercetare e proiectata la 0.56 din PIB. Banii sunt singurele fapte imbucuratoare. Asta pentru ca virusii din cercetarea romaneasca au evoluat si ei direct proportional cu banii alocati savantilor si inventatorilor. Resursele financiare substantiale din ultimii doi ani au hranit, insa, performante slabe si grupurile de interese.

Sistemul de evaluare al proiectelor de cercetare, despre care ZIUA a facut mai multe investigatii in ultimii ani, e unul dintre cei mai periculosi si perfizi virusi care mananca din interior sustinerea financiara si valorica a cercetarii de la noi. Academicianul Maya Simionescu, directorul general al Institutului de Biologie si Patologie Celulara "Nicolae Simionescu" din Bucuresti, crede ca primul lucru care trebuie sa fie perfectionat atunci cand vorbim despre cercetarea romaneasca e evaluarea proiectelor trimise spre finantare din banii publici. "Un evaluator trebuie sa fie un om cu o etica exemplara si cu o opera stiintifica recunoscuta international. Din pacate, numarul acestora nu e suficient de mare. Celor ce le sunt refuzate proiectele ar trebui sa li se dea evaluarea nesemnata cu toate notele si comentariile care au argumentat refuzul. In felul acesta, cercetatorul poate vedea unde a gresit, iar evaluatorului ii creste responsabilitatea", a precizat academicianul Maya Simionescu.

Acces public la rapoartele evaluatorilor

Directorul general al Institutului pentru Tehnica de Calcul (ITC) din Bucuresti, Grigore Popescu, crede ca sistemul de evaluare ar putea fi imbunatatit, pe de o parte, prin marirea transparentei evaluarii, acces public la rapoartele evaluatorilor (cu pastrarea anonimatului evaluatorilor), pe de alta parte, prin cooptarea ca evaluatori, macar pentru proiecte cu finantare mai substantiala, a unor evaluatori straini cunoscuti ca autoritati in domeniul respectiv. Un astfel de sistem exista in Cehia si Slovacia.

Secretarul stiintific al Institutului de Istorie si Teorie Literara "G. Calinescu", dr. Laurentiu Hanganu, e de parere ca problema cea mai spinoasa la evaluare e aceea a proiectelor de cercetare din domeniul umanist, in care gradul ridicat de subiectivitate al procesului de evaluare se conjuga cu dificultati legate de aspectul prea tehnicizat al formularelor si grilelor de apreciere. Se ajunge, astfel, ca cea mai mare parte a timpului si spatiului grafic dedicate prezentarii unei idei sa fie ocupata cu conceperea si completarea de tabele si diagrame, care, in final, nu spun mare lucru despre valoarea unui proiect cu tematica umanista.

Proiecte de anvergura

Cercetatorul Oana Soare de la Institutul "G. Calinescu" considera ca o posibila solutie privind evaluarea ar fi separarea inteligenta a proiectelor de cercetare in doua categorii: proiectele de anvergura si proiecte de talie mai mica (cercetarea specializata pe anumite probleme). O institutie de cercetare din domeniul socio-umanistic care se respecta si aspira sa functioneze dupa standarde europene ar trebui sa aiba in desfasurare cel putin un proiect de anvergura si mai multe proiecte de talie mai mica. "Ca sa dau un exemplu cunoscut de mine din activitatea de cercetator la Institutul de Istorie si Teorie Literara "G. Calinescu": pentru dezvoltarea mea profesionala a fost decisiva participarea la un proiect de anvergura (D.G.L.R.), dar si lucrul la editia de publicistica a lui G. Calinescu. Nici unul din aceste doua proiecte nu functioneaza insa pe sistemul tip grant. De-abia de anul trecut Institutul a lansat doua proiecte CNCSIS, "Cronologia vietii literare in perioada 1944-1965" si "Enciclopedia literaturii romane medievale". Acestea doua sunt alte doua proiecte esentiale pentru Institut. Din 2007 s-a infiintat in interiorul Institutului un Centru de proiecte nationale si europene, si roadele lui nu vor intarzia sa apara. Este cert ca se construieste ceva si cred cu toata puterea ca in cativa ani Institutul "G. Calinescu" va fi unul dintre cele mai importante centre de cercetare din domeniul socio-umanistic din Romania", a argumentat Oana Soare.

Masuri impotriva conflictelor de interese

Roxana Bojariu, doctor in stiinta, cercetator la Administratia Nationala de Meteorologie, membru in Consiliul Director al Asociatiei Ad Astra, lucreaza in prezent la Trieste, la International Center for Theoretical Physics. Ea ne-a atras atentia asupra conflictelor de interese din cadrul evaluarilor. "Procedurile trebuie sa minimizeze, daca nu chiar sa elimine, ceea ce e cam utopic pe plai, conflictele de interese - membri ai comisiilor care castiga in competitiile de proiecte, evaluatori care pun note proiectelor colaboratorilor lor etc. Prima competitie de proiecte din cadrul PNCDI-2 (iunie 2007) incearca, declarativ, sa faca acest lucru. Trebuie salutat faptul ca, in iunie 2007, pentru prima oara, regulamentul competitiei PNCDI prevede masuri de minimizare a conflictelor de interese. Cel putin teoretic, pentru ca altfel, se stie - practica ne omoara. Oricum, e un progres. Pentru ca sistemul nostru academic si de cercetare e o lume mica, sufocata de orgolii si, de multe ori, de habarnism, unde toti specialistii se cunosc si se aliaza sau isi platesc polite. In procesul de evaluare e absolut necesara prezenta evaluatorilor straini, de preferat din marile centre de excelenta stiintifica ale lumii", ne-a declarat Roxana Bojariu.

Vosganian, somat de cercetatori

Si in cercetare, ca si in cultura, ca sa faci performanta trebuie sa ai bani de acasa sau pusi de-o parte.

Managerii institutelor de cercetare ori coordonatorii de proiect trebuie sa se lupte cu prevederile fiscale si legale in vigoare care nu permit avansuri dupa norme europene, de 80%. Comunitatea stiintifica romaneasca ii cere ministrului Finantelor, Varujan Vosganian, sa ia masuri imediate pentru ca cercetarea romaneasca sa fie finantata european, nu absurd birocratic.

Un alt virus in cercetarea romaneasca intoarce pe dos finantarea proiectului de cercetare. "Noi trebuie sa ne luptam ca legea Finantelor sa permita la granturile de cercetare avansuri de 80% ca peste tot in lumea civilizata. Legea e din acest punct de vedere restrictiva", ne-a marturisit acad. Maya Simionescu. Cercetatorul Roxana Bojariu crede ca, in primul rand, ar trebui marit cuantumul avansului pentru proiectele finantate. El este acum de 30% din valoarea transei ce urmeaza sa fie finantata. E o suma mica, ce presupune cheltuirea unei sume importante, in avans 70% din valoarea transei, de institutia castigatoare a grantului. Acesti 70% sunt "decontati" abia la terminarea etapei. Cum, de obicei, exista piedici birocratice mari la nivelul aparatului economico-financiar din institutii, derularea proiectelor se face greu. "Cei care trebuie sa fie atenti la semnalele noastre sunt mandarinii de la Ministerul Finantelor.

In cazul plafonului minim, nu inteleg de ce nu iau drept model granturile europene, unde se plateste in avans, la inceputul proiectului, 80% din valoarea asociata primelor 18 luni, chiar daca raportarea de etapa se face la 12 luni - cele 6 luni in plus sunt tocmai pentru derularea lina a proiectului, inclusiv in perioada dintre transele de finantare. O alta masura, benefica, in opinia mea - cea a stabilirii conditiilor de acreditare si atestare a institutiilor care desfasoara activitate stiintifica, este blocata tot in Guvern, in alt minister decat cel al Educatiei si Cercetarii care le-a propus. Vin din ce in ce mai multi bani in cercetarea romaneasca si multi pretind ca fac "cercetare", pentru a prinde bucati semnificative din placinta finantarii din bani publici. Nu e ok pentru institutiile serioase, dupa cum nu e ok nici pentru contribuabil, ai carui bani sunt irositi de solzosii din cercetare", a spus Roxana Bojariu.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.