Sometra - Copsa Mica, o bomba ecologica

“Sa te feresti de greci atunci cand vin cu daruri” -spune o vorba inteleapta, a carei sorginte este celebra poveste a “calului troian”. Nicaieri in lume aceasta maxima nu se adevereste atat de bine ca la Copsa Mica, in judetul Sibiu, unde grecul Mytilineos - un puternic om de afaceri atenian - a promis marea cu sarea atunci cand compania sa, Mytilineos Holding, a cumparat societatea de metale neferoase Sometra: ca va investi zeci de milioane de dolari pentru a reduce si chiar a inlatura definitiv poluarea, ca va construi o uzina moderna in care va valorifica toate noxele etc. (auzindu-l, locuitorii orasului de pe Tarnava Mare, satui de noxele otravitoare pe care le inghiteau de ani de zile, credeau ca l-au prins pe Dumnezeu de picior!). Dar, dupa ce s-a vazut cu sacii in caruta, grecul nu si-a onorat nici o promisiune. Astfel ca Sometra polueaza in continuare, in draci, otravind totul in jur. Copsa Mica a fost si este si azi, cand Romania a devenit membra a UE, “cu drepturi si obligatii depline”, cel mai poluat oras din Europa.

IADUL PE PAMANT. Principalii poluanti rezultati in urma procesului de productie de la Sometra sunt gaze cu continut de SO2 (bioxid de sulf) care, din cauza concentratiei scazute in gaz util, sunt evacuate in atmosfera gaze si pulberi cu continut de plumb si alte metale toxice, precum zincul si cadmiul. Dar cat de tare polueaza Sometra si care sunt efectele asupra apei, solului, aerului, plantelor, animalelor si oamenilor aflam dintr-un studiu realizat recent de specialisti de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu: “in zona Copsa Mica, plantele sufera un impact pe doua cai: prin contactul cu aerul poluat (incarcat cu SO2 si pulberi cu continut de metale grele) si prin absorbtia poluantilor din sol.

Substantele poluante fie ataca direct partile aeriene ori subterane ale plantelor, provocand necrozarea frunzelor si lujerilor, fie patrund in interiorul tesuturilor, fiind asimilate de acestea si influentand metabolismul vegetal. Observatiile din teren au atestat faptul ca numeroase specii din flora spontana au disparut, iar covorul vegetal natural s-a rarit, astfel incat nu mai poate asigura protectia solului asupra impactului picaturilor de ploaie si nici contra scurgerilor pe versanti. Ca urmare a eroziunii, mare parte din terenurile cultivate candva cu vita-de-vie, pomi fructiferi sau culturi de camp au ajuns azi sa apara ca terenuri degradate de pe care se obtin cantitati extrem de reduse de biomasa vegetala, de slaba calitate si fara valoare economica. Ierburile din pasune nu sunt consumate de animalele aflate la pascut si furajele ce se obtin au valoare nutritiva scazuta.

Daca in cazul contaminantilor depusi pe partile aeriene indepartarea lor este relativ usoara, printr-o spalare cu apa din abundenta, in cazul contaminantilor absorbiti nu mai este posibila eliminarea lor, ei intrand in metabolismul consumatorilor umani. in cazul furajelor, unde nu se pune problema spalarii lor, exista pericolul ca animalele consumatoare sa acumuleze mari cantitati de metale grele, cu efecte uneori fatale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe