Vasile Droj a descoperit in urma cu un sfert de secol formula matematica prin care viteza luminii poate fi depasita. Cercetatorul roman nu contesta experimentul americano-italian din anul 2000, care anunta depasirea vitezei luminii de 300 de ori.

Droj este autorul formulei care permite cresterea acestei viteze de miliarde de ori. Rezultatele calculelor sale de o viata au fost depuse la 52 de institute de cercetare din toata lumea, au fost publicate in reviste de specialitate, au fost tema a nenumarate congrese si conferinte din toata lumea. Domeniul de cercetare al lui Vasile Droj este cunoasterea, iar sistemul sau filosofic este o incercare de a depasi frontiera acesteia, o propunere pentru mileniul III. Vasile Droj va publica in curand "Adevaratul Cod al lui Da Vinci", in care, prin masuratori matematice si interpretari lingvistice, va arata lumii ce a ascuns ultimul maestru al Renasterii.

Un cercetator romån a descoperit in urma cu un sfert de secol formula prin care viteza luminii poate fi depasita. Romånul este Vasile Droj, traieste si lucreaza la Roma , din 1988, cånd a fugit din tara. El a acordat ziarului nostru, in exclusivitate, un interviu despre viata si cariera sa. In ultimii 20 de ani, Vasile Droj s-a intors in tara, a pus bazele unei edituri si ale unei fundatii, dar nu a gasit aici locul propice pentru cercetarile lui. Ultima data Vasile Droj a fost in Romånia la Congresul international de istorie a religiilor "Mircea Eliade". In Italia are o editura si in curånd va publica cartea "Adevaratul Cod al lui Da Vinci". Prin metoda artematica, Droj a facut masuratori prin care demonstreaza ca Da Vinci a fost ultimul mare Spirit al Umanitatii si ca opera lui custodeste secrete care pot schimba sensul, asa cum il stim noi, al vietii pe Pamånt.

Agentia de presa Associated Press Com difuzeaza stirea, care nu este preluata de agentiile romanesti, in care relateaza ca un cercetator roman, sustine ca in universuri diferite, lumina "alearga" mai mult decat in Universul nostru. Potrivit cercetatorului roman Vasile Droj, viteza luminii din universul nostru este o "viteza de melc", si este incompatibila cu natura fizica a Universului insusi. Pentru a-i justifica valoarea (299.792.458 m/s) trebuie imaginata o structura cosmologica mai complexa, care prevede 24 de universuri, fiecare caracterizat de o valoare crescanda a vitezei luminii.

Cercetatorul roman considera ca fiecarei valori a vitezei luminii ii corespunde un univers in raport "armonios" cu toate celelalte, asa cum anticii concepeau "sferele celeste" si "muzica" lor. La aceste concluzii, Vasile Droj a ajuns analizand structura numerica a valorii 299.792.458, care arata cum o asemenea valoare este doar prima "treapta" dintr-o scara exponentiala. Potrivit cercetatorului, viteza luminii la a 24-a putere da o valoare de 277777, corespondenta raportului 25/9. Plecand de aici, el obtine adevarata viteza a luminii, care este 299.792.476.091, o valoare extrem de precisa.

Valoarea noii viteze in raport cu cea cunoscuta este de 18 metri: practic lungimea unui autobuz fata de sapte diametre terestre sau fata de distanta de Pamant-Luna. Este foarte dificil sa scriem valoarea "adevaratei" viteze a luminii, potrivit lui Droj: este un numar cu 163 de cifre, atat de urias, incat blocheaza orice imaginatie. Aceasta "regina" a tuturor constantelor fizice universale mentine tot edificiul Universului, iar cea mai mica deviere ar distruge intreaga Creatie. Vasile Droj sustine ca a obtinut, pe baza numarului gasit, valoarea justa a tuturor constantelor fizice universale, individualizånd un "sistem de cuantificare universala". Droj a prezentat rezultatele sale la 52 de institute internationale de cercetare.

Nascut nu departe de castelul lui Dracula

Vasile Droj s-a nascut sub semnul Varsatorului, in Transilvania, nu departe de castelul lui Dracula. Dar de acolo a luat, cum singur scrie pe paginile site-ului fundatiei sale de la Roma, "miturile antice ale Cunoasterii Primordiale si ale tineretii fara batranete si vietii fara de moarte". La patru ani a descoperit Steaua Polara, la cinci spargea beciurile vecinilor ca sa fure cartile studentilor si sa umple cu ele camera sa. La 11-12 ani citea Platon si "Fenomenologia spiritului" lui Hegel, iar la gimnaziu se ocupa singur de activitatea culturala pentru 30 de clase de elevi. La 19 ani a descifrat secretele necunoscute ale Bibliei. A aprofundat aproape toate stiintele moderne, dar si pe cele antice, toate filosofiile, religiile, stiintele oculte, din Tibet, India, China si Egipt, s-a apropiat de protoistorie pina la originile hiperboreice si atlantidice.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.