Alegerea lui Steinhardt

Nevoit sau, mai bine zis, dorind sa scriu articolul despre Nicolae Steinhardt pentru "Dictionarul general al Literaturii Romane" (ajuns, iata, la litera "S", spre mirarea scepticilor si disperarea rauvoitorilor care considera ca asemenea lucrari sunt faraonice si inutile!), am recitit scrierile confesive ale Calugarului de la Rohia si am consultat, totodata, amintirile si studiile publicate in ultimul timp despre viata si opera acestui scriitor si duhovnic spiritual care, in nebunia generala prin care trecem si in confuzia de valori in care ne-am instalat de aproape 18 ani, devine din ce in ce mai mult un punct de reper moral si un simbol, de putem spune astfel, al demnitatii intelectuale romanesti.

Trei zile de gandire

Citind "Autobiografia" din 1987, "Jurnalul fericirii" si alte insemnari despre anii lui de detentie si convertirea sa religioasa, am ajuns in mod inevitabil la momentul arestarii sale si la dialogul, cunoscut de acum, cu tatal sau, Oscar Steinhardt, inginer si arhitect, ofiter in rezerva, ranit la Marasesti, decorat cu "Virtutea militara".

Iata in rezumat, pentru cititorii ziarului ZIUA, cum au decurs lucrurile. In 1958, Constantin Noica (pe care Steinhardt il vizitase inca din septembrie 1953 la Campulung, unde filosoful avea domiciliul obligatoriu) este arestat impreuna cu Vasile Voiculescu, Dinu Pillat, Sergiu Al. George, Al. Paleologu, Vladimir Streinu, Theodor Enescu... La 31 dec. 1959, scriitorul este convocat la Securitate si i se propune: a) daca accepta sa fie martor al acuzarii intelectualilor din "lotul intelectualilor mistico-legionari" va fi lasat in libertate si b) daca nu accepta, va lua locul in boxa alaturi de prietenii sai. Steinhardt cere trei zile de gandire.

Zile linistite si nopti cumplite sau invers

Ce urmeaza este o emblematica parabola morala, povestita si scrisa de cel care a trait-o. Autorul acestui articol a auzit-o mai intai povestita de Marin Preda, a ascultat-o, apoi, relatata in termeni mai exacti chiar de Nicolae Steinhardt in timpul unei calatorii facute impreuna in anii '80 in satul Ladesti din Valcea. A citit-o, apoi, in scrierile confesive ale autorului si in confesiunile prietenilor sai.

Se poate pune temei, asadar, pe autenticitatea acestei istorii. De altfel, in Autobiografia pe care o scrie "din porunca Arhiepiscopului Herineanu si dupa indemnul Parintelui Arhimandrit Serafim Man", duhovnicul sau, scriitorul aminteste acest episod. Cerand, dar, trei zile de gandire, se duce la tatal sau pentru a-i cere parerea daca sa accepte sau nu propunerea Securitatii.

Tatal, batran intelept, il asculta cu atentie si-i spune la urma: daca vei accepta sa fii martorul acuzarii vei avea zile linistite si nopti cumplite, iar daca nu vei depune marturie impotriva prietenilor tai vei avea nopti linistite si zile teribile, asa ca n-ai de ales (citatul este o parafraza), i-ar fi spus batranul ovrei, usor iritat ca fiul sau a putut pune in cumpana cele doua situatii. Fiul a inteles numaidecat judecata tatalui si s-a indepartat. A avut timp sa auda, totusi, indemnul de a se purta curajos si nu ca un "j.c." (o formula ce nu poate fi reprodusa intr-un articol deoarece este luata din jargonul pamfletarilor antisemiti; tatal o foloseste inadins pentru a intari, prin contrast, simtul moral al fiului ce optase deja pentru puscarie, nu pentru delatiune).

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe