Artistii nimanui

In 2006 trebuia pusa in aplicare Legea nr.109/2005 cu privire la instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionisti a artistilor interpreti sau executanti din Romania.

Din cei 7000 de artisti estimati de Ministerul Finantelor Publice ca potentiali beneficiari ai acestei legi, au primit indemnizatia numai 76 de artisti liber profesionisti.

Cauzele pentru care foarte putini artisti beneficiaza de o indemnizatie intre 100 si 300 RON tin de relatia defectuoasa pe care Ministerul Culturii si Cultelor a avut-o si o are cu Uniunea Artistilor Liber Profesionisti din Romania condusa de cunoscuta interpreta Mihaela Mihai (foto). Relatie care s-a concretizat, la 31 august 2006, cu o plangere la Parchetul de pe langa Curtea de Casatie si Justitie impotriva ministrului Adrian Iorgulescu si a secretarului de stat din acea vreme, Ioan Onisei.

O plangere care nu a produs, deocamdata, nici un efect juridic, dar care a exprimat disperarea initiatoarei Legii 109/2005, Mihaela Mihai, fata de nenumaratele piedici puse comisiei de acordare a indemnizatiilor. In acest moment asistam la un razboi de culise intre Mihaela Mihai si Ministerul Culturii si Cultelor. Prima se lupta sa modifice si sa completeze legea indemnizatiei pentru artistii liber-profesionisti avand sprijinul a 20 de parlamentari din toate grupurile politice.

Ministerul a acceptat un punct de vedere al Guvernului prin care nu e sustinuta adoptarea initiativei grupului format din Mihaela Mihai si cei 20 de parlamentari. Peste toate acestea, ZIUA a descoperit ca arhivele cu atestatele artistilor liber-profesionisti eliberate pana in 1989 nu mai exista. Legea privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, 109/2005, a fost initiata de Mihaela Mihai, presedinta a Uniunii Artistilor Liber Profesionisti din Romania (UALPR). O lege votata in plenul Parlamentului in unanimitate. Legea, in viziunea initiatoarei, nu e o pomana guvernamentala, ci un drept pe care artistii liber-profesionisti l-au castigat platind impozite la stat timp de peste 40 de ani.

Impozite mari din colaborari

In perioada comunista, incepand cu anii '50, majoritatea artistilor de la noi si-au desfasurat activitatea in regim de liber-profesionism, cu titlu de colaborator, ceea ce inseamna ca nu aveau carte de munca. Miile de emisiuni de televiziune, inregistrarile la radio, teatrul radiofonic, Electrecord, turneele in tara si strainatate, colaborarile cu casele de cultura, cu ansamblurile folclorice, toate acestea se faceau sub regimul colaborarii.

Astfel, statul a retinut automat impozite, dar munca acestor artisti nu era contabilizata la vechime si la pensie. Pentru ca un artist, in cele mai multe cazuri, traia exclusiv din aceste colaborari, in afara acestora gasindu-se in situatia de a muri de foame. Potrivit unui calcul comparativ, un cetatean roman cu carte de munca avea sub comunisti un salariu din care se retinea un impozit total de 4,7%.

Dupa adeverintele obtinute de la Radio, Televiziune, Mihaelei Mihai i se retinea un impozit de 24,5%. In ciuda acestui impozit, nu exista o lege care sa ia acest impozit in consideratie pentru CAS si pensie. Nu se stie cum se calcula acest impozit pentru artisti. Mai mult, suma in valuta obtinuta in strainatate trebuia schimbata imediat la cursul oficial al dolarului de la noi. Or, sustine Mihaela Mihai, era aberant, cursul era total fals.

Mari vedete fara carte de munca

Conform evaluarilor facute de Ministerul Finantelor Publice, beneficiarii Legii Mihaela Mihai sunt intre 7-8000 de artisti. Multi dintre acestia, adevarate glorii ale epocii lor, sunt fie intretinuti de familie, fie muritori de foame cu un ajutor social minim. Altii, nu putini, sunt in aziluri. Celebritati precum Margareta Paslaru, Angela Similea, Corina Chiriac sau Mihaela Mihai au trait sub comunism numai din aceste colaborari, fara sa aiba carte de munca. In perioada comunista, statul a castigat foarte multi bani de pe urma marilor artisti, fara sa le topeasca impozitele retinute intr-o pensie.

Ras de la indemnizatii

Regretatul Gil Dobrica nu a avut acces la indemnizatie pentru ca si-a desfasurat cariera prin baruri si restaurante. Art. 3 al Legii, in forma sa actuala, stabileste ca sunt beneficiari artistii care "au colaborat cu institutii de stat sau persoane juridice de profil". Mihaela Mihai ne-a spus ca unul dintre scopurile importante de modificare a Legii 109/2005 priveste in special acest aspect. "Este unul din obiectivele principale din Proiectul meu de modificare a legii, deoarece sintagma <> elimina de la indemnizatie pe cei precum regretatul Gil Dobrica, restaurantele si barurile avand ca profil de activitate "alimentatia publica".

Guvernul respinge vehement si aceasta modificare, ca si cum, cantand in baruri, nici Horia Moculescu, nici Johnny Raducanu nu ar fi platit impozite la bugetul de stat!", ne-a oferit amanunte Mihaela Mihai. In Punctul de vedere al Guvernului asupra initiativei de modificare si completare a Legii Mihaela Mihai, Calin Popescu-Tariceanu scrie negru pe alb: "Consideram ca este inadmisibil ca nivelul indemnizatiei (propusa in textul de modificare la 3000 RON - n.r.) sa fie mai mare decat nivelul pensiei medii". Acest text a starnit cele mai vehemente reactii.

In mod real, numarul celor care ar putea beneficia de aceasta modificare nu ar fi mai mare de 200, pentru ca indemnizatiile s-ar da in functie de atestatele de liber-profsionist. "E vorba de artisti de prima mana. Este de neconceput ca Guvernul sa dea raspunsul pe care l-a dat. Punctul de vedere e scris de Ministerul Culturii si Cultelor, nu de domnul Tariceanu. Aceasta modificare de lege poate trece chiar cu avizul negativ al Guvernului. Protestam pentru dispretul oficial pe care il manifesta Guvernul actual fata de artistii romani!", ne-a declarat Mihaela Mihai.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe