Somerul roman - marfa de export

La capitolul somaj, Romania ar putea umple de invidie Europa. Oficial, din 100 de romani apti de munca, doar 6 nu au serviciu, in timp ce media in Uniunea Europeana este de 8 la suta. La bursele locurilor de munca nu s-au mai pomenit cozi de trei ani. Acum, cand se mai organizeaza cate una, vin angajatorii si se uita in gol o zi intreaga. Este un adevarat miracol romanesc, numai ca el se vede doar cu ochelarii de cal ai autoritatilor de la Bucuresti. Ministerul Muncii ii considera someri numai pe cei care-i trec pragul din trei in trei luni sa se inregistreze si pe cei care incaseaza ajutorul de somaj. Restul sunt trecuti la rubrica "persoane ocupate" - care s-ar putea numi la fel de bine "habar n-avem ce fac astia". Conform Institutului National de Statistica, sunt considerate "persoane ocupate" inclusiv cele care au muncit o ora in saptamana ultimului recensamant, chiar daca munca acestora a insemnat ca au ajutat un membru al gospodariei, fara a vedea vreun ban.

Exista, totusi, un indicator relevant pentru situatia actuala a fortei de munca: rata de ocupare - indicator care figureaza, insa, doar in Raportul de tara al Uniunii Europene. Aceasta este de 58,7 la suta. Din ce traiesc restul, adica 3,5 milioane de persoane? Unii din munca la negru, altii din ce le creste in curte, la tara. Supapa care a golit bursele de job-uri si a slabit presiunea somajului a fost, insa, eliminarea vizelor Schengen, in 2002. Doua milioane de romani au plecat la export. De primul milion, Guvernul a aflat abia in 2003, la recensamant, cand n-a iesit nici la vii, nici la morti.

Somerul de oras mare

Pana in 2002, coada la "targurile de job-uri" se intindea pe sute de metri si tinea de dimineata pana seara. In 2003, mii de oameni au protestat la Brasov impotriva concedierilor colective, plangandu-se ca n-o sa-si mai gaseasca de lucru. Dar la sfarsitul anului urmator, bursa locurilor de munca organizata in oras a fost vizitata de un singurt disponibilizat! In 2004, patronii unei firme germane care doreau sa deschida o afacere in Brasov au avut un soc. Desi 6.000 de oameni tocmai fusesera disponibilizati, nemtii n-au gasit nici un amator de angajare. In ultimi ani, pretentiile pe piata muncii in orasele mari au crescut de ambele parti. Pe de o parte, angajatorii cauta ori oameni superspecializati, ori amarati care sa munceasca pe salariul minim.

De cealalta parte, cei aflati in cautarea unui loc de munca cer salarii nete de la 100 de euro in sus pentru un post cu studii medii. Majoritatea celor care au trecut pe la burse spun ca un salariu mai mic nu le ajunge nici macar pentru a-si plati intretinerea pe timp de iarna si, cum nu gasesc oferte rezonabile de angajare cu carte de munca, prefera sa lucreze la negru. Oricum, cartea de munca nu le aduce mari avantaje: pensia este de mizerie si nu stiu daca o apuca, iar indemnizatia de somaj (75 la suta din salariul minim pe economie, platita maximum 9 luni) este considerata bataie de joc. Asigurarea de sanatate si-o platesc din mana si ies in castig. Nici macar bursa organizata pentru persoane peste 45 de ani n-a avut succes. "Sunt prea saraca si prea obosita sa mai muncesc opt ore pe zi pentru trei milioane. Mai bine raman la buticul de langa bloc". Aceasta explicatie, data de o bucuresteanca trecuta de 45 de ani, poate fi considerata "deviza" somerilor din Capitala. Oficial, in Bucuresti somajul este 2,7 la suta. Fortele de munca ofera saptamanal cateva mii de slujbe, fara sa gaseasca prea multi amatori.

Somerul de oras mic

Spre deosebire de somerul de oras mare, in oraselele lovite de disponibilizari este greu sa-ti gasesti de lucru chiar si la negru. Patronii profita din plin, platindu-i pe disperati cu salarii de mizerie si hingherindu-i 10-12 ore pe zi, de multe ori fara sambete sau duminici libere. Oamenii sunt siliti sa renunte la orice urma de confort. Puzderie de "sate cu blocuri" dardaie iarna de iarna, fie pentru ca oamenii au renuntat la calorifere, fie pentru ca i-au debransat datoriile.

Somerul de Maramures

In Ardeal si Maramures mai muncesc doar patronii, functionarii, ghinionistii si cei aflati in pragul pensionarii. In Borsa, de pilda, restructurarea mineritului s-a facut fara nici un protest: minerii s-au dus glont in Vest. Cu exceptia sarbatorilor de iarna si a lunii august, luna de concedii in Occident, pe strazile orasului nu intanesti decat femei, batrani si adolescenti. Cand se intorc barbatii din strainatate, oraselul se umple de masini de lux. Casele, unele adevarate palate, dar incalzite cu lemne, stau marturie a belsugului. In Borsa, unul dintre ghinionisti s-a angajat incalzitor de case. Nu e somer: munceste la negru pentru un miner plecat. Cele mai opulente palate sunt cele din Certeze - cu termopane si colonade, cu lifturi sau scari interioare care duc spre nicaieri. Mare parte a anului in ele nu locuieste nimeni.

Somerul "tip Zlatna"

In Zlatna, dupa ruinarea celor doua combinate de neferoase, mai lucreaza popa, postasul, politistul, invatatorul si cativa functionari considerati domni. Restul se impart in doua categorii - someri vechi si someri noi. Cei noi mai au in fata un an de plati compensatorii. Cei vechi fac cozi la primarie sa-si primeasca venitul minim garantat - catva sute de mii de lei pentru familiile de 5-6 persoane. Au pus stapanire pe fostele locuinte de serviciu, dar nu mai au bani sa-si plateasca intretinerea. N-au apa calda si o parte din ei nici gaze. Blocurile cu someri vechi se identifica de departe dupa mirosul de excremente descompuse adunate in canalizarile infundate. Oamenii mananca din fierul vechi ramas in urma combinatelor privatizate. In desertul de ruginituri, fiecare familie are parcela ei. In zilele in care scot 100.000 de lei se considera norocosi. Copiii nu merg la scoala; merg "la dezgropat"

Somerul de Valea Jiului

Miliardele varsate in Valea Jiului pentru disponibilizari s-au transformat urgent in televizoare, casetofoane si dormeze, iar autoritatile s-au trezit cu oamenii in strada, amenintand ca-si dau foc daca nu isi gasesc de lucru. S-a incercat transformarea somerilor in "intretinatori comunitari", dar salariile erau foarte mici. "Decat sa muncesc pe degeaba, mai bine stau degeaba", au spus somerii.

S-au finantat cursuri de software, turism si management, pentru reformare profesionala, si s-au acordat scutiri de taxe pentru dezvoltarea afacerilor in zona. N-au aparut multe intreprinderi noi, dar afacerile la negru s-au dezvoltat puternic in urma acestei masuri. Armate de culegatori de ciuperci-export-Italia, angajati la negru de firme-fantoma, scot intr-o luna bani pentru tot anul. Goana dupa fier vechi este un fenomen care a schimbat peisajul: au disparut hale si cai ferate industriale. Cei mai norocosi au plecat in strainatate. Astfel, somerii de Petrosani n-au mai iesit pe strazi, ceea ce a fost considerat de guvernanti un succes. Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca si-a ales ca punct forte al campaniei sale de promovare recalificarea unui somer din minerit: "Cu vaca lui tata si sprijinul ANOFM am reusit in viata".

Somerul absolvent

Absolventii cu studii superioare din marile orase aflati in cautare de locuri de munca au pretentia la un salariu de minimum 300 de dolari, "bani in mana". Multi nu gasesc, asa ca in primii ani lucreaza in trei-patru locuri simultan, la negru, la alb, cum gasesc. Accepta si munci necalificate: se fac "hostess" - adica stau in usa restaurantelor si intampina clientii, se fac animatori in discoteci sau coordonatori de aplaudaci la emisiunile TV. Cu asemenea job-uri se castiga cateva sute de mii in 4-5 ore. Ii mana de la spate nevoia de bani, fara de care sunt catalogati ca fraieri de catre anturaj sau sunt batuti la cap de parintii care le reproseaza ca-i tin in spate. Asa se face ca, spre deosebire de bursele generale de locuri de munca, la cele pentru studenti au fost cozi impresionante si anul trecut. "Daca n-ai un job, n-ai cum sa iesi cu prietenii sau sa scoti o gacica in oras. Vreau sa-mi gasesc ceva de lucru, orice, numai sa iasa bani".

Somerul rom

Problema multor someri romi e scoala. Au fost burse la care li s-au cerut 12 clase chiar si pentru un post de maturator. Job-urile pentru care se cer studii superioare sunt considerate de romi "discriminante", dar sunt si cazuri reale de discriminare.

Somerul de la tara

Acum un an, o familie de someri din Vulcan-Hunedoara incerca sa-si vanda apartamentul pentru o butelie de aragaz si doua bilete de tren. Planul lor era sa se duca intr-un sat in care aveau o bucata de pamant. Primii disponibilizati reusisera sa-si vanda casele pe bani buni si sa plece la tara, ultimii n-au mai avut cui. Ascunderea somerilor la sate este un fenomen remarcat pana si de Banca Mondiala si Comisia Europeana, insa autoritatile romane se fac ca nu-l observa. La ora actuala, in agricultura este "ocupata" cu supravietuirea aproape jumatate din populatia Romaniei, majoritatea familiilor traind din ceea ce produc in propria gospodarie.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe