Luna aprilie a insemnat si o serie de premiere cinematografice artistic calitative comparativ cu - sa spunem - filmul cel mai stupid si cel mai la moda pe ecranele bucurestene - "300". Acesta conduce detasat in topul incasarilor autohtone, cu peste 30.000 de spectatori, dar daca vreti filme de razboi "adevarate", care mai transmit si ceva, e preferabil sa urmariti ultimele doua realizari ale lui Clint Eastwood, cat inca mai ruleaza si pe la noi.

"Jurnalul unui scandal" (Notes on a Scandal) este o coproductie Marea Britanie - SUA in regia lui Richard Eyre. Nominalizat la Oscar de patru ori in acest an, filmul beneficiaza de prezenta a doua mari actrite: veterana Judi Dench, in rolul unei profesoare cinice, aproape de pensie, insuportabila si manipulatoare, care tine un jurnal sordid si Cate Blanchett, o alta profesoara tanara, care devine victima perfecta pentru cameleonica ei colega. Dench a fost nominalizata la Oscar pentru rol principal si evident, nu l-a obtinut, si demonstreaza aici ca este una din cele mai mari actrite in viata, capabila sa joace in orice registru, de la "James Bond" la drama.

Blanchett ne-a demonstrat inca de la "Elizabeth, regina virgina" (coincidenta, si Dench a jucat-o pe celebra Elisabeta in "Shakespeare in love"!) ca este printre varfurile generatiei tinere de actrite - v-ati mai convins recent si in "Babel". Aici joaca o femeie casatorita, cu doi copii, fascinanta, care ii provoaca implicit invidie dar si atractie vindicativei sale colege de breasla, care o va santaja sentimental. Conotatiile safice insa conteaza mai putin, "Jurnalul unui scandal" fiind conceput ca un puzzle - thriller poetic, despre solitudine, secrete si razbunare: fata batrana, Barbara (Dench), la inceput prietena cu Sheba (Blanchett), afla ca aceasta are o aventura cu unul dintre tinerii sai studenti, motiv pentru care o va "impresura" intr-un plan diabolic, ca paianjenul pe victima-musculita din panza sa...

Un alt film special, despre un alt gen de relatie/atractie a unui personaj varstnic pentru unul tanar este si "Venus". Drama a insemnat a opta nominalizare fara premiu (!) la Oscar pentru inegalabilul Peter O’Toole. Maurice si sotia sa Jan (Vanessa Redgrave) sunt un cuplu solid de zeci de ani si actori batrani care traiesc din amintiri si joaca - nemaiavand ce - roluri de cadavre in soap-uri kitschoase. In casnicia lor monotona dar ironic-resemnata se schimba ceva cand nepoata unui amic, Jesse, se muta pentru o vreme la ei. Maurice (O’Toole) incepe sa-si petreaca tot mai mult timp alaturi de frumusica pustoaica si, inevitabil, se va indragosti, ca in romanul "Lolita", in ciuda diferentei enorme de varsta.

Doar ca regizorul Roger Michell nu transforma acest pretext erotic intr-o melodrama, ci realizeaza un film mult mai profund, un fel de cantec de lebada pentru actorul de 75 de ani care se joaca "pe el", intr-un rol al vietii sale asa cum a fost si in realitate: un fost actor celebru, mare alcoolic, fustangiu, ajuns la varsta detasarii, resemnarii, la modul filosofic si care isi regaseste intr-un "final" dragostea ideala in persoana unei adolescente tarancute dar suave - si doar un film britanic putea sa descrie o asemenea relatie frumos platonica.

In fine, o alta nominalizata la Oscar in ultimii ani, Naomi Watts, se intoarce in tragicomedia "Ellie Parker", un fel de revenire a unei actrite la rolul sau care a consacrat-o in "Mulholland Drive" - dar aici intr-o varianta mai parodica. Este povestea unei starlete care vrea sa joace la Hollywood, dar are ghinion. Intre doua castinguri, etern "debutanta" intra in tot felul de complicatii - si Watts demonstreaza inca o data, si in alta paradigma cinematografica, pe langa senzualitate, si mult talent.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.