Performanta si revolutie in licitatiile de arta din Romania

Theodor Pallady a fost dintotdeauna un artist bine cotat pe piata licitatiilor din Romania. Dar niciodata n-a fost un mare campion de top, in sensul ca nu
s-a clasat pe unul dintre primele 10 locuri. Iata insa ca, la licitatia de la Alis din 18 martie, un "Nud cu esarfa galbena" (ulei pe panza) purtand semnatura acestuia s-a vandut cu incredibila - pentru Romania - suma de 250.000 lei (75.758 euro).

Nu e o simpla intrare in clasamentul "greilor": Pallady "sare" cu aproape 16.000 euro peste varful de top al vanzarilor. Acesta era "Fata culcata in iarba", de Grigorescu, tablou vandut pe 9 noiembrie 2003 cu 59.900 de euro.

Este, fara indoiala, o performanta fara precedent si un indiciu clar al "asezarii in cota" a marilor artisti romani. Piata incepe sa-si spuna incet-incet cuvantul in stabilirea ierarhiilor reale. Rupta din context, performanta pare inexplicabila si aproape imposibil de analizat. Urmarita in dinamica evolutiei pietei, ea incepe sa aiba insa o logica: mecanismul licitatiilor a capatat rutina, reperele de evaluare au inceput sa functioneze, colectionarii s-au maturizat. Nu se mai cumpara tablouri doar pentru semnaturi, ci si pentru valoarea in sine a lucrarii.

Artistii in viata nu au cota certa

Aceasta schimbare de mentalitate este pusa in evidenta si printr-un alt eveniment, credem noi, cu valoare de revolutie. Nu atat prin cifra vanzarilor (desi acestea nu sunt deloc neglijabile), cat prin perspectivele pe care le ofera in evolutia viitoare a pietei de arta. E vorba de licitatia Casei Monavissa din 11 martie cand, pentru prima data in Romania, in pofida unei neincrederi generale, au fost scosi la "bataie" artisti contemporani.

Scepticismul in privinta oportunitatii unei asemenea participari nu era lipsit de justificare. Se stie ca unul dintre criteriile de stabilire a cotei de piata a unui artist este cantitatea operei realizate. Prin moartea artistului, opera este cuantificata intr-un numar fix de tablouri, ceea ce simplifica stabilirea si evolutia acestei cote.

Daca artistul traieste, este de presupus ca el inca mai creeaza, ceea ce face din numarul de lucrari o variabila stanjenitoare pentru evaluatori. Asa s-a creat prejudecata ca in licitatii sa nu fie vandute decat opere ale artistilor care nu mai sunt in viata. In urma cu cateva luni, chiar l-am intrebat pe Mihai Papagheorghiu, managerul Alis, daca ii are in vedere, la vanzarile prin licitatie, pe artistii plastici in viata. Ne-a raspuns categoric ca in niciun caz, deoarece acestia nu au cota certa.

9 din 13

Pe 11 martie insa, Monavissa a spart gheata, spulberand prejudecata ca artistii contemporani n-ar fi compatibili cu licitatiile. Nu doar ca licitatia a fost un succes, dar a avut si niste incasari fara precedent: 250.000 lei (aproape 80.000 de euro). Dintre cele 96 de lucrari expuse, 13 erau ale unor artisti contemporani: Iulia Halaucescu, Wanda Sachelarie Vladimirescu, Marilena Murariu, Ioan Gheorghe Vraneantu, Florin Ciubotaru, Alexandru Ghildus, Sorin Ilfoveanu, Vladimir Setran, Ilie Boca, Vasile Pop Negresteanu, Ion Grigore, Dorin Coltofeanu, Constantin Blendea.

"Din cele 13 lucrari oferite spre vanzare - ne-a declarat Luminita Ghildus, noul art-manager al Monavissa - au fost cumparate 9, la preturi cuprinse intre 800 si 8.000 de lei. Pictura 'Florareasa>>, a maestrului Sorin Ilfoveanu, de exemplu, care a intrat in licitatie cu pretul de 2.000 de lei, a fost adjudecata la suma de 8.000. 'Venetia>> Marilenei Murariu a fost adjudecata pentru suma de 3.800 de lei, iar 'Compozitia>> lui Vladimir Setran pentru 3.500, avand un pret de pornire de 2.500 de lei".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe