Fascinatia legendei: 'El Comandante', in doua portrete

Dupa ce a devenit o "eticheta" si in Romania, fiind purtat de tanara generatie - care de multe ori habar nu are si povestea din spatele personajului - pe T-shirturi ori postere, ERNESTO CHE GUEVARA are parte, dupa sacralizarea IMAGINII, si de o posteritate ceva mai fericita a FIINTEI - decat aceea de "produs" de marketing (adica exact ceea ce nu si-ar fi dorit vreodata sa ajunga). In sensul ca, dupa ce i-a fost popularizat chipul pe tricouri si alte accesorii pana la obstinatia unui "halou" (exista chiar si un club bucurestean care-i poarta numele!) El Comandante poate fi cunoscut si ca OPERA si ca BIOGRAFIE/FAPTE.

Singurele carti publicate in limba romana CU si DESPRE Che Guevara sunt "Cuvinte catre revolutionari" (o antologie din textele eroului, realizata de Fabian Anton, aparuta la Editura Eikon din Cluj in 2004) si "Un revolutionar controversat" de Paco Ignacio Taibo II (traducere de Sanda Bordei si Cristiana-Maria Hancu, aparuta recent la editura bucuresteana Irecson). Traducerile "Cuvintelor catre revolutionari" ii apartin lui Eugen Cristea, exclenta prefata fiind semnata de Ovidiu Pecican. Este vorba despre o colectie de articole, cuvantari, note de studiu si scrisori cunoscute ale lui Che, pe care le-a mai discutat de altfel si Ion Cristoiu in dosarul sau "Supravietuirea unui mit" din revista Historia - decembrie 2005. Cartea prezinta insa un fel de "capcana": pentru un neavenit care o deschide la intamplare, fara a sti nimic despre Ernesto, exista riscul respingerii - nu-l poti judeca pe Che Guevara doar frunzarind aceste discursuri (de tipul celui tinut in vizita din URSS despre socialismul in Cuba) si corespondenta (cu celebra Scrisoare de adio catre Fidel Castro), punandu-i imediat stigmatul infam: "Un comunist fanatic!" si aruncand volumul intr-un colt. PERSONAJUL merita mai mult decat o judecata sumara - adica si o existenta explicata, lucru de care se ocupa cartea a doua, ampla biografie a lui Taibo, pe care o vom discuta intr-o cronica viitoare.

Pacatul zilei de azi este sa pui stampile inchizitoriale vinovat/nevinovat: cintind "Cuvinte catre revolutionari" un tanar indoctrinat de pseudo procesul comunismului, propagat de domnii Liiceanu si Tismaneanu, se va oripila - oh, acest CHE chiar a fost un comunist nenorocit! Evident, Guevara a fost un marxist declarat, care a crezut in utopii si a fost invins, ca si Don Quijote, de el. Dar Che merita mai mult - adica o discutie ampla si analize pertinente - decat simpla catalogare drept comunist si atat. Aceeasi greseala s-a facut in literatura romana prin scoaterea din manuale a lui Nicolae Labis, un mare poet, pe acelasi criteriu - a fost comunist! Dar poti condamna un om doar prin grila ideologica? Valoarea operei nu conteaza, nesansa de a fi trait in anii de inceput ai comunismului la noi nu poate fi iertata? Rusii au fost ceva mai blanzi dupa desovietizare cu Esenin... Revenind, pentru un roman cu mania proceselor de orice fel, care nu poate intelege ca poti judeca cel mult un om si nu un sistem (iar pe acel om de obicei il condamni pentru ceea ce face, NU pentru ceea ce gandeste si in ceea ce crede) mai bine sa nu citeasca acest volum, care aduna cele mai importante ganduri ale lui Che. Va fi scutit astfel sa traga niste concluzii eronate (ori inoculate de cei care fac mai nou o agresiva propaganda anti-stanga, desi au slujit chiar ei comunismul!) despre Che Guevara, care merita mai mult decat o incadrare limitata de tipul a fost sau n-a fost ("vinovat" ca...). Medicul-intelectual Ernesto, care-l citea pe Goethe si despre care Sartre spunea ca e cel mai desavarsit om al zilelor noastre, a avut o singura vina majora: a crezut prea mult in ceea ce a facut, ori a crezut ca poate face prea multe de unul singur - ca un cavaler intarziat - si timpul lui nu venise inca. Azi, la moartea in genere a comunismului, Che e mai viu ca oricand, e un Icon, se discuta despre el mai mult decat despre Stalin, e popular ca un fel de arhetip christic (se pare ca fotografiile lui Korda au contat foarte mult in "cariera" post-fizica a lui Che!), iar ideile sale pot inflama oricand o mare miscare pe contientul latino-american. SUA care s-au temut atat de el - si ale carei corporatii Che le ura, si ai carei politiceni ii blama - fac astazi despre el filme, iar Bolivia face turism de pe urma "traseului mortii" lui Che. Este si acesta un mod de a-ti nega dusmanul... Ernesto, comandantul insurectiei visate in Africa sau America de Sud, intr-o ampla Revolutie impotriva asupritorilor de orice fel, ramane un pericol latent prin chiar textele si ideile sale din aceasta carte, propagate azi de Daniel Ortega sau Hugo Chavez (povestea merge mai departe). Cat timp cineva va fi LIBER sa spuna ceea ce vrea si sa gandeasca doar cu mintea lui, nu a altora, sacrificiul lui Che nu a fost inutil. Mitul rebelului cu cauza persista, VIZIONARUL si jertfnicul de serviciu tuturor ratiunilor a fost parasit si contestat in viata de insusi Fidel, de URSS, de toata lumea, fiind atunci un inoportun, inadaptat, incomod, respins de comunistii declarati care ravneau doar Puterea; el n-a dorit nimic, a renuntat la tot (a se vedea scrisorile catre familie), pentru niste UTOPII. "Patria or muerte" i-a devenit epitaf fatal, la fel ca motto-ul "Mai bine sa mori in pozitie de drepti, decat sa traiesti in genunchi". Impacand Realitatea cu Imaginatia, cum bine spunea cineva, Che a jucat un rol esential si inainte, si dupa disparitia sa biologica, "exportul de revolutie mondiala" ramanand cea mai frumoasa OPTIUNE de eliberare a tuturor asupritilor, din Congo, Bolivia, Cuba sau de oriunde. Martirul, luptatorul, romanticul - imaginile prin care urmasul lui Marti se va intipari in memoria colectiva - stia ca doar popoarele au ultimul cuvant si "cel mai bun mod de a spune ceva este de a face acel lucru". Nelinistit, profund, misterios, anarhist modern (paradoxal... cu "program!"), girodin si iacobin simultan, trotkian, nonconformist, visand realizari medicale, reforme economice imosibile si independente globale, Ernesto Guevara aduce IDEALISMUL TOTAL al ideii de stanga si este eroul despre care Gabriel Garcia Marquez spunea ca ar putea scrie la infinit. Iar prefatatorul cartii de fata ajunge la concluzia pe care si eu o propun: te poti lasa sedus de CHE, de morile lui de vant, chiar fara a fi cubanez ori marxist.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe