Reteta succesului la romani: studii afara, bani in tara

Romanii scoliti in afara tarii se diferentiaza imediat de cei ramasi aici prin relaxare si optimism. Au recunoasterea inelelor Stanford, siguranta cunostintelor obtinute in universitatile americane, expunere internationala prin internshipuri in domenii variate si abordeaza capitalist provocarile din mediul privat balcanic.

"Mama a platit 150 de dolari sa ii faca un CV"

Pina sa ajunga absolvent al Universitatii Pepperdine, in domeniul economie, specializarea negociere, Mike Costache (foto) si-a construit mai intii CV-ul. "Cind am ajuns in America, mama a auzit ca trebuie sa isi faca CV ca sa se angajeze. In Romania nici macar nu auzisem de cuvintul asta. Mama a platit atunci pe cineva cu 150 de dolari ca sa ii faca un CV", destainuie cinstit tinarul de 28 de ani din secretele familiei.

Asezat confortabil in fotoliul din show-roomul Maserati, Mike povesteste ca el a fost nevoit sa o ia invers. "Ca sa apuci sa scrie trei rinduri la rubrica internshipuri din CV, trebuie sa te duci sa fii asistentul cuiva", explica Costache, diferit de ceilalti romani prin multitudinea de joburi pe care le-a avut. "In SUA trebuia sa ai macar trei internshipuri ca student. Pina la 18 ani eu fusesem salvamar si ajutor de timplar. Ce invatasem acolo? Sa matur? Ce puteam sa descriu in CV? Ca am carat prosoape? Si atunci m-am gindit ca trebuie sa ma duc sa fac internshipuri, sa fiu asistentul unui om, nu conteaza cine e, contabil, avocat, broker", povesteste Costache.

Cuvintul-cheie in ceea ce-l priveste este "oportunitati". Asta l-a si atras in Romania, ideea ca la Romanian International University Fair poate sa il cunoasca pe reprezentantul Harvard, venit la recrutare de tineri. A ramas aici de doi ani si lucreaza in calitate de consultant pentru trei firme: un importator de masini, o firma care produce bauturi energizante si inca una de software.

Lumea intr-un inel Stanford

Andrei Stamatian a absolvit Universitatea Stanford in 2000, apoi cel mai titrat MBA, INSEAD din Franta. Despre colegii lui de liceu din Cluj, pe care i-a revazut dupa zece ani, spune ca par ca se descurca toti. "Cei care au ramas in oras lucreaza la diverse companii, unii in televiziune, altul la o ferma de pui care i-a ramas mostenire si a continuat-o, citiva au o firma de import-export", se lasa iscodit ardeleanul, acum director de dezvoltare al Bancii Raiffeisen.

Relatia cu fostii colegi de liceu este mai putin sistematizata. In schimb, are acces la toata reteaua de absolventi Stanford, imprastiati in toata lumea. "In Romania, daca ai un inel de aur, lumea spune ca este ghiul. Asta este inelul Stanford, cu emblema universitatii, anul absolvirii si specialitatea pe care am facut-o. E foarte bun ca modalitate de recomandare. Eu stiu toate inelele de la universitatile americane mari. In momentul in care dai mina, stii de la ce universitate vine. E ca un semn de recunoastere obisnuita", explica Stamatian semnificatia bijuteriei americane de pe mina dreapta.

"In Romania, nimeni n-avea voie sa lucreze"

Plecat de la 11 ani din Romania, Mike Costache cistiga bani tot de atunci. "Pentru ca imi doream o bicicleta, am vindut rosii si ceapa intr-o piata din Israel pentru 100 de dolari", spune Mike. Diferenta dintre resemnarea balcanica a parintilor sai si dorinta copilului de a dobindi prin munca ce isi dorea este explicata scurt: "In Romania nimeni nu avea voie sa lucreze. Singurii pe care ii vedeai lucrind in piata erau copiii de tigani".

Din piata a ajuns ajutor de timplar, apoi gradinar si a mutat mobila. Jobul de pizza delivery l-a ajutat sa-si plateasca leasingul masinii noi, dar si asigurarea si benzina. "Parintii imi dadeau putin, ca oricarui licean, dar mai aveam nevoie si de haine si de distractie... Rata la masina era 267 de dolari, asigurarea - 130, benzina era inca 80-100, deci se faceau vreo 600 de dolari pe luna si mai aveam nevoie de 100 de dolari ca sa ma duc cu prietena la mall, la un film", insira detaliile vietii de licean din New Jersey Mihai, devenit Mike intre timp.

Student, sub aripa protectoare

Mike Costache recunoaste ca nu cauta sa fie angajat aici. "Eu am un contract de consultanta cu firmele acestea, niciodata nu o sa am nevoie ca statul roman sa-mi valorifice mie diplomele. Oricum nu valoreaza nimic hirtia aceea. Conteaza ce ai in cap si ce relatii ti-ai facut cu studentii care acum si ei au crescut", e de parere Costache. Pina atunci, Mike il invata tot ce stie pe un alt roman.

"Astazi am avut o intilnire unde l-am luat cu mine pe un baiat de la Academia de Studii Economice. I-am zis ca ii platesc eu facultatea pina invata management si pina termina facultatea, iar el trebuie sa gaseasca o nisa unde sa faca ceva ce i-ar placea. Atunci vom face o firma in care el va avea 10%, in care eu o sa investesc", incheie vizionar Costache.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe