Cum sa le spunem miilor de vietati fabuloase, vrajitoare, dragoni, himere, devoratori de umbre, zmei sau elfi care dau buzna in literatura?

"Incercarea de a defini genul fantasy si fantasticul seamana cu a prinde ceata cu o plasa de pescuit. Fantasticul este fluid si mereu schimbator, fara hotare sigure." Asa suna primele rinduri ale "Enciclopediei fantasy" de Judy Allen, publicata anul trecut la Editura Rao. Pentru cititorul nedumerit cind aude despre literatura fantasy, recomandam o intoarcere in timp, cit mai aproape de copilarie, atunci cind pindea aparitia unei zine sau credea ca poate percepe anumite spirite ale padurii. Cine nu si-a imaginat vreodata cum arata un vampir si macar pentru citeva momente nu a stat in cumpana daca el exista sau nu? Sau, daca nu un vampir, macar pitici, elfi jucausi, ursitoare, nimfe frumoase, stihii periculoase ale apelor, omul-maimuta, Yeti, dragoni care scot flacari pe gura, minunati inorogi, capcauni, ciclopi, babe mincatoare de copii, vrajitori. Daca nici macar una dintre aceste fiinte miraculoase nu v-a dat tircoale, atunci va vom face cunostinta cu oameni care va pot povesti despre ele. Ei sint tot un fel de magicieni, unii care fabrica realitati virtuale: scriitorii.

Vrajitoarele au ajuns la noi prin basme

Genul fantasy are o traditie ale carei inceputuri se pierd in miezul basmelor populare, de unde ne privesc inca aprig zmeii, dropiile, ielele, vrajitoarele, Sfinta Vineri, furnicile vorbitoare si multe altele. Din epopeile homerice sau indiene sint gata sa iasa gorgonele, sirenele, oamenii-paianjen, cu replici atit de uimitoare si cu istorii atit de minunate, incit, peste citeva sute de ani, autorii basmelor culte si ai romanelor medievale au gasit de cuviinta sa ii aminteasca fara sa stea prea mult pe ginduri. Imaginarul fabulos al unor popoare, precum englezii si germanii, pare sa se fi dezvoltat mai ales in ultimul secol, prin carti de fantasy scrise de Tolkien si de C.S. Lewis, de L.M. Barrie si de L. Frank Baum pina la J.K. Rowling, multimilionara de pe urma lui Harry Potter.

Fantasy pe gustul tuturor

Pe piata de carte din Romania, literatura fantasy poate fi regasita mai ales pe acele rafturi ale librariilor care cuprind carti publicate la editurile Rao, Nemira, Corint Junior si Egmont. Simona Kessler, care este unul dintre foarte putinii agenti literari de la noi, ne-a explicat ca multi dintre cei mai vinduti autori au inceput prin a scrie SF-uri. "Fantasy-ul este un gen vechi, insa trendurile vin la noi mai incet si ii seduc mai intii pe cititorii tineri", explica ea. Cele mai multe vinzari au inregistrat lucrari precum "Eragon", "Harry Potter" si cartile lui Terry Pratchett, succes care se datoreaza unor categorii de public compus in special din copii, adolescenti, dar si din "young ever", care gusta si jocurile pe calculator si BD-urile, mai arata Simon Kessler, pe care o confirma si criticul Ion Bogdan Lefter. De obicei, aceste editii sint foarte bine marketate, cu o copertare si ilustrare atragatoare. Unele dintre aceste carti au o valoare literara care bate toate canoanele si depaseste simpla moda editoriala recenta. Asa este, de pilda, "Cartea fiintelor imaginare" de J.L. Borges, publicata anul trecut la Polirom.

De la poveste populara la fabulos cult autohton

In ceea ce priveste literatura autohtona, fabulosul folcloric sau mitic a fost preluat si prelucrat si de autori romani notabili: "Vezi «Calin, file din poveste» si «Cezara» ale lui Eminescu, cel putin o parte dintre basmele lui Creanga, destule proze ale lui Sadoveanu, Gala Galaction, V. Voiculescu si pina la poemele onirice ale lui Leonid Dimov, romanul lui Iordan Chimet «Inchide ochii si vei vedea Orasul», «Cartea de la Metopolis» a lui Stefan Banulescu sau «Enciclopedia zmeilor» a lui Mircea Cartarescu", este de parere criticul Ion Bogdan Lefter.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.