Criza de specialisti in slavona blocheaza accesul la istoria veche

Ce mai e nou in literatura romana veche? Nou este ca nimanui nu-i mai pasa de ea. Criza de specialisti in slavona ii indeparteaza pe romani de propriile radacini chiar in pragul aderarii la Uniunea Europeana. Romania a pierdut, in ultimii 16 ani, din ce in ce mai multi oameni care mai pot recupera istoria din cronici si carti religioase.

Istoricul Ovidiu Pecican si Dan Horia Mazilu, directorul Bibliotecii Academiei Romane, sunt ingrijorati de rezultatele dezinteresului national pentru limba slavona, "cifru" in care s-au scris pagini memorabile despre viata si cultura Romaniei.
Slavona, o noua limba "chineza"

"Sunt in momentul acesta in tara mai putin de 100 de oameni in stare sa descifreze textele in limba slavona. Cronicile, documentele sau cartile religioase scrise inainte de secolul al XVII-lea au devenit un soi de chineza pentru noi", spune Ovidiu Pecican.

Dan Horia Mazilu, directorul Bibliotecii Academiei, confirma previziunile negre ale istoricului: "Daca sectiile de slavistica din universitati erau putine pe vremuri, acum, aproape ca nu mai exista. Starea agonizanta in care se afla cea de la Bucuresti este edificatoare pentru mine, gandindu-ma la soarta celor din tara. Slava veche si slavona romaneasca - cum se cheama disciplina in programa de invatamant - are regim facultativ si dureaza doar un semestru. Insuficient! Ca sa poata citi volumele din depozitul Bibliotecii Academiei, studentii de la Litere ar avea nevoie de masterate sau alte forme de pregatire. Trebuie facut ceva, neaparat, pentru ca altfel vom fi extrem de vinovati fata de acest tezaur de carte in limba slavona pe care il avem si pe care, iata, nu-l mai putem citi".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe