Un regizor ungur protesteaza altfel pentru Rosia Montana

Blestemul aurului s-a abatut asupra Rosiei Montane. Este ceea ce regizorul ungur Tibor Kocsis incearca prin documentarul sau sa arate. El protesteaza impotriva proiectului de la Rosia Montana cu instrumentul pe care-l are la indemana: filmul. Si o face fara sa fie tendentios.

Noul Eldorado e motiv de dispute si controverse. Un sat cu case vechi de secole. Un sat unde oamenii isi pretuiesc pamantul, biserica si strabunii. Un sat inconjurat de munti care ascund tone de aur si argint. Datorita zacamintelor de metale pretioase, Rosia Montana a fost "curtata" de corporatii internationale ale industriei extractive. Rosia Montana Gold Corporation, o companie romano-canadiana, vrea sa deschida aici o mina de aur. Oamenii ar trebui stramutati intr-o asezare noua cu case moderne. Aurul si argintul se vor gasi din belsug in acest nou Eldorado. Aproximativ 800 de hectare de teren vor fi acoperite cu deseuri contaminate cu cianuri, dar ar urma sa se construiasca un dig care sa opreasca poluarea zonei. Iar satul Rosia Montana, cu casele sale vechi de secole, va disparea.

Aceasta este povestea actuala a primei localitati atestata documentar in Romania - Rosia Montana. Regizorul Tibor Kocsis surprinde satul prin imaginile clasice ale rurarului romanesc. Doar ca acest tablou pitoresc este discromat de camioanele care "uruie" in preajma satului. Iar datorita companiilor ce-si doresc cele 3.000 de tone de aur si cele 1.600 de tone de argint de sub Rosia Montana, urletul motoarelor de camioane, buldozere si excavatoare amplifica necazurile oamenilor din zona. Unii vor sa plece - se multumesc cu miliardul pe care il primesc de la canadienii ce le vor pamantul cu avutiile lui. Cei mai multi nu se dau, insa, plecati.

"Ne rup muntii in doua"
"Eu sunt apicultor. Nu mi-o placut emigrarea. Ce sa fac eu cu banii pacatosi?".
"Nu ma duc, ca-s batran. Unde sa ma duc? La dracu!".
"Cat voi putea, voi striga catre Dumnezeu. Voi striga: sa se duca!".

Sunt cateva din soaptele oftate, vorbele suierate si blestemele celor care se impotrivesc exploatarii industriale a metalelor pretioase la Rosia Montana. In ajuto rul lor intra in cadru si Stephanie, venita tocmai din Elvetia si stabilita la Rosia Montana. Ecologista convinsa, a invatat limba romana pentru a lupta alaturi de satenii fideli pamantului in mijlocul caruia s-au plamadit. In tot acest timp, din aprilie 2004 cei de la Gold Corporation au inceput sa cumpere proprietati. Au reusit acest lucru in 331 de cazuri. Le mai rezista 600. In cazul in care si acestea ar fi cumparate, vor disparea patru munti, in urma exploatarilor miniere. La care ar munci 500 si ceva de angajati pe o perioada de 17 ani, cat timp se apreciaza ca va dura exploatarea. In urma careia va ramane terenul plat .Tibor Kocsis accentueaza si pe lupta satenilor in a-si apara bisericile si mortii ingropati in cimitire. Satenii cu credinta in Dumnezeu se crucesc auzind ca fiecare mort are pretul lui, pentru stramutare. In sat exista cinci biserici si noua cimitire.

In toata aceasta lupta exista si sateni care vor sa vanda si sa plece. S-au certat frati intre ei. Oemnii locului sunt speriati. "Nu mai port aur. Il detest. Aurul a ajuns sa fie un blestem", povesteste cu durere un dulgher, care si-a pornit la Rosia Montana propria afacere.

Tibor Kocsis surprinde tinerii care vorbesc de mita ce se da pentru reusita proiectului de exploatare miniera din Rosia Montana. Surprinde episodul in care singurul medic de familie din localitate a plecat. A fost platit pentru a pleca. Nu lasa nebagat in seama nici episodul prin care cei sapte kilometri de galerii romane din Rosia Montana au fost scoase de Guvern de pe lista monumentelor istorice, protejate impotriva distrugerilor.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe