Mancarea ucigasa

Un studiu despre securitatea alimentara, dat publicitatii in Franta, spune ca jumatate din produsele alimentare din Romania sunt infectate cu substante cancerigene de tip "aflatoxina". Aceasta nu poate fi distrusa prin fierbere sau prin metabolism. Fenomenul infectarii alimentelor cu aflatoxine in tarile din sud-estul Europei este cunoscut de specialistii occidentali de peste 15 ani si este denumit "sindromul balcanic". Aportul de E-uri poate face ca un salam sa contina doar 5% carne. A aparut si siropul mutant.

In anul 2004, in Romania exploda un scandal legat de importarea unui lot de boia de ardei (paprika) din Ungaria, infectat cu aflatoxina. Produsul a fost retras imediat de pe piata, dar nimeni nu a fost sanctionat. Aflatoxina este o substanta cancerigena produsa de ciuperci microscopice care infecteaza alimentele depozitate in conditii precare. Cel mai des este intalnita in cafea, arahide, porumb, alune si condimente. Microorganismele mai sus mentionate produc mai multe tipuri de toxine, din care cele mai periculoase sunt aflatoxinele, acestea fiind la randul lor de mai multe tipuri. Scandalul parea sa se fi ivit din neant, pana la acea data in Romania nu se auzise nimic despre ciupercile cu pricina. Despre ce e vorba?

Povestea a inceput in 1960, cand in Anglia au murit in cateva luni 2000 de curcani. Fermierii au intrat in panica si au cerut biologilor sa afle care e cauza dezastrului. Din aproape in aproape s-a ajuns la concluzia ca toate pasarile fusesera hranite cu turte de arahide provenite de la un singur depozit si ca toate murisera din cauza ca li s-au blocat rinichii. Dupa un timp a fost gasit vinovatul: o ciuperca microscopica. Aceasta se dezvolta in mediile umede si inchise si secreta o substanta toxica pentru organism.

Mai mult, toxina nu poate fi distrusa prin fierbere sau prin metabolism. Astfel, un animal care a mancat porumb infectat transmite toxina mai departe la omul care consuma carnea animalului sacrificat. Occidentalii au luat imediat masuri, in sensul ca au dezvoltat o adevarata industrie a depozitarii, diferita pentru fiecare produs in parte. Un astfel de sistem de protectie in alimentatia publica, numit HCCP - de exemplu - a fost preluat de la specialistii NASA, care il inventasera pentru securitatea cosmonautilor. Concomitent au adoptat o serie de masuri legislative care sa protejeze piata alimentara de produsele infectate cu toxina ucigasa. Fenomenul este in continuare studiat de specialistii occidentali, majoritatea tarilor lumii fiind monitorizate din acest punct de vedere, acest lucru producand efecte economice pentru cei ce incalca legislatia securitatii alimentare.

Jumatate din hrana zilnica e contaminata

Un studiu numit "Siguranta alimentara", publicat in anul 2002 in colectia franceza "Stiinte si tehnici alimentare", arata ca Romania se afla printre tarile infectate cu microtoxine. Din produsele autohtone analizate de francezi, jumatate musteau de asemenea substante ucigase. Capitolul "Romania" din acest document e intitulata "Studiile Dutton - 1996" (adica studiile au fost facute inca de la acea vreme), iar oamenii de stiinta occidentali situeaza tara noastra in zona afectata de ceea ce ei au numit, cu 15 ani in urma, "sindromul balcanic". Inca de atunci se stia ca populatiile Romaniei, Bulgariei si tarile fostului spatiu iugoslav consuma cereale puternic infectate cu ciuperci producatoare de micotoxine, de tip "aflatoxina", in special cele care ataca rinichii.

De ce? In timp ce tarile dezvoltate si-au creat tehnologii avansate pentru depozitarea alimentelor, tocmai pentru a preveni imbolnavirea populatiei cu micotoxine, tarile sarace, printre care si Romania, nu au investit nimic in acest domeniu. Daca intr-un siloz pentru cereale din Olanda, de exemplu, chiar si aerul este filtrat pentru a evita orice infectare a produsului alimentar, in tarile mai inapoiate, cum ar fi cele din America Latina si Europa de Est, principala problema a depozitarii sunt soarecii si sobolanii - restul fiind considerat nesemnificativ - pentru ca nu omul era scopul in sine, ci productia.

Revenind pe plaiuri mioritice, la noi nu s-au facut asemenea studii si nu s-a scos un cuvintel despre legatura dintre alimentele de pe piata romaneasca si aflatoxine. Singurele date despre noi insine ne pot da occidentalii, care spun ca cel putin jumatate din hrana pe care o punem zilnic pe masa contine substante cancerigene de tip aflatoxina.

Cei mai afectati sunt batranii, copiii si gravidele

Limitele de la care micotoxinele devin periculoase sunt de ordinul microgramelor sau nanogramelor pe kilogram corp pe zi (miime de gram sau milionime de gram - n.r.), in functie de tipul toxinei. Daca organismul uman primeste mai mult decat atat, ceea ce la noi se intampla zilnic, micotoxinele ataca materialul genetic, facand posibila aparitia cancerului, in special la ficat. De asemenea poate determina aparitia malformatiilor la nou-nascuti. Cei mai afectati sunt batranii, copiii, femeile insarcinate si persoanele bolnave. Comisia Nationala pentru Securitate Biologica stie foarte bine despre acest fenomen, dar deocamdata nu a putut face altceva decat sa puna in acord legislatia romaneasca cu cea europeana. Restul va depinde de banii investiti in infrastructura agricola. Si, din pacate problemele legate de calitatea alimentelor nu se opresc aici.

Mortii nu mai putrezesc

In urma cu trei ani angajatii Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane au adus la cunostinta conducerii institutiei ca se confrunta din ce in ce mai des cu niste cazuri ciudate de mumificare a cadavrelor. Din lipsa de spatiu, in cimitirele bucurestene se practica deshumarea la sapte ani a osemintelor pentru a fi reinhumate la picoarele mormantului, pentru a face astfel loc unui alt decedat al familiei.

Suprinzator, cadavrele, sau parti ale acestora, nu mai putrezesc. Ce sa fie, ce sa fie? Raspunsul l-a dat Gheorghe Mencinicopschi, directorul general al Institutului de Cercetari Alimentare: "Povestea are o cuprindere mai larga. Specialistii europeni in alimentatie au fost sesizati in anii '90 de faptul ca mortii nu mai putrezesc si, in urma unor studii, s-a demonstrat ca acest lucru se datoreaza consumului de conservanti sintetici, adica E-uri. Aceasta este explicatia si la noi."

Altfel spus, romanii mananca in fiecare zi alimente care contin aditivi si conservanti alimentari. |n ciuda faptului ca specialistii avertizeaza asupra consumului de E-uri, nimeni nu se poate feri de alimente "imbogatite" cu aditivi.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe