Manea medievala la Sibiu

S-a incheiat aseara, la Sibiu, a sasea editie a Festivalului medieval "Cetati transilvane", prilej pentru sibianul mahmur si inert sa ridice din sprincene a mirare in fata luptelor dintre cavaleri din varii ordine. Caci asa a incercat directorul festivalului, Ovidiu Dragoman, sa justifice lipsa de efect a manifestarilor: "Localnicii sint oameni bogati, fiecare al treilea sibian are cite o cabana in afara orasului si poate au coborit ametiti de la cabane; apoi se stie ca sibienii sint mai conservatori". Comparatia care s-a impus cu evidenta - si in urma careia "Sibiul" de sub bagheta lui Dragoman a pierdut - a fost cu Festivalul Medieval de la Sighisoara. Celui de la Sibiu i-au lipsit multe, aproape toate datele unei organizari de succes.

A lipsit in primul rind o identitate, un logo al festivalului, iar prezenta inflationista a trupelor de cavaleri n-a salvat situatia, fie si pentru ca Sibiul nu a avut in istoria sa cavaleri. Cele 17 turnuri ale cetatii au fost aparate in vremuri de invazie de tot atitea bresle. Au fost citeva incercari intre fruntasii culturali ai orasului de azi de a impune un buletin de identitate ceremoniilor, dar directorul festivalului, fost balerin, le-a refuzat pe toate. Poate si pentru ca el insusi e liderul unei trupe de cavaleri, platiti cu pina la 800 de euro pentru cele trei zile de intreceri.

Vinul nu era pe strada Vinului

Al doilea mare minus al festivalului a fost lipsa publicitatii. O foaie colorata numita program, greu de gasit pina si in centrul orasului, a fost singurul ghid catre lumea promisa a domnitelor, a aruncatorilor de steaguri, a menestrelilor, a actorilor ambulanti si a mincatorilor de flacari. Nu a existat o harta a locurilor in care se tineau spectacolele, ca si cind ele ar fi fost gindite doar pentru organizatori sau localnici, nu au existat animatori, povestitori care sa lege scenele intre ele prin anunturi, nu au fost instalate bannere care sa localizeze "strada vinului", ascunsa sub zidurile cetatii. Nu putini au fost victimele confuziei si s-au indreptat spre o strada numita realmente Strada Vinului, aflata la vreun kilometru departare.

Apoi, majoritatea comerciantilor de oale poreclite medievale erau, asa cum au admis si organizatorii, nu olari, ci tigani care au cumparat de la Corund rebuturile olarilor si le vind pe unde aud ca se tine in tara vreun festival.

O alta gafa a fost organizarea festivalului in afara anului studentesc, intr-un oras cu peste 28.000 de studenti, tineri care formeaza, indeobste, nucleul cel mai consistent de public al acestor sarbatori.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe