De la jazz la folclor

Festivalul International "Cetatea Muzicala a Brasovului", initiat in 2003, s-a impus in peisajul muzical de astazi prin doua trasaturi care il particularizeaza: in primul rand prin atractivitatea repertoriului cameral, care cuprinde lucrari din toate epocile de creatie, unele dintre ele raritati si, mai mult decat atat, piese in prima auditie absoluta.

Apoi, prin faptul ca directorul sau artistic, violonistul Serban Lupu, a extins aria stilistica a festivalului aflat la a patra editie, desfasurata in perioada 12-19 august, incluzand in program si concerte cu muzica de genuri diferite fata de cel cameral. Experienta s-a dovedit binevenita, sporind interesul pentru festivalul brasovean programat in plin sezon turistic. Marti, 15 august, Sala Reduta a fost arhiplina la concertul extrordionar de jazz sustinut de Anca Parghel si invitatii sai: Laurentiu Moise (trompeta si fligoru), Cipru Parghel (contrabas), Tudor Parghel (baterie, pian).

A fost un adevarat regal, doua ore de jazz in care am admirat vocea exceptionala, cu o intindere aproape neverosimila, originalitatea interpretarii Ancai Parghel si deopotriva muzicalitatea distincta a colaboratorilor sai, tineri artisti a caror fantezie improvizatorica a entuziasmat. A fost un spectacol de bun gust, condus de Anca Parghel, care a revenit la Brasov dupa concertul din mai a.c. Originara din Campulung Moldovenesc, interpreta (care va implini in 16 septembrie 49 de ani) s-a stabilit de cativa ani la Bruxelles, unde isi continua activitatea didactica la Conservatorul Regal de Muzica si La Lemmens Music Conservatory. In acest recital in care s-a acompanit la pian si in care am ascultat piese celebre ca "My fanny Valentine", "Summertime" sau "Ciocarlia" dar si improvizatii de efect pe teme de Mozart si Bartok (carora este dedicata actuala editie a festivalului). Anca Parghel a facut dovada unei solide culturi a sunetului si a unui rafinament stilistic ce ii permite sa ajunga la nuante extreme, atat de apreciate de public.

Dupa seara de jazz, concertul cameral de miercuri a cuprins lucrari care, in parte, pot fi asezate sub semnul divertismentului clasic: Duo pentru vioara si viola in Sol major, KV 423 si Divertisment in Mi bemol major pentru vioara, viola si violoncel, KV 563 de Mozart, Duo "Augenglaser obligato" pentru viola si violoncel de Beethoven, Grand Duo de concert pe teme de Beethoven pentru vioara si violoncel de Servais-Leonard. Violonistul Serban Lupu, violonistul maghiar Csaba Erdelyi si violoncelistul de origine romana Mirel Iancovici (stabilit in Olanda) au captivat prin frumusetea intonatiei si calitatea armoniei. Ultima piesa dintre cele amintite este o raritate repertoriala.

Doi mari virtuozi ai secolului al XIX-lea, violonistul Leonard si violoncelistul Servais (ambii belgieni) au compus acest Duo folosind teme din Sonana Kreutzer, Simfonia a IX-a, Simfonia Pastorala si Simfonia a VII-a de Beethoven, sub influenta acrobatiilor muzicale ale lui Paganini. In acelasi concert, pianistul englez Ian Hobson a interpretat cu multa finete cinci Preludii din ciclul op. 23 de Rahmaninov.

O surpriza muzicala de proportii poate fi considerata seara de joi 17 august, dedicata de Serban Lupu folclorului romanesc. Violonist cu un repertoriu impresionant, de la preclasici la contemporani, profesor de vioara la Universitatea din Illinois (SUA), considerat pe drept cuvant unul din marii interpreti ai muzicii lui George Enescu, Serban Lupu se preocupa de cativa ani de cercetarea muzicii lautarilor pe care o considera izvorul violonisticii moderne. Acesta cercetare cuprinde, pe langa aspectele teoretice si abordarea unui repertoriu folcloric cu piese din toate zonele tarii, interpretate alaturi de virtuozi ai acestui gen de muzica.

Violonistul de tip clasic colaboreaza fericit cu artisti care au o cu totul alta formatie si maniera de a canta. Aceasta experienta il singularizeaza pe Serban Lupu in lumea muzicala. La Brasov, impreuna cu Ioan Pop (zongora, cetera, vioara cu goarna, tilinca), Grigore Chira (bas si doba), Gheorghe Stan (tambal) a demonstrat ca nu exista praguri de netrecut. Pe vioara Gagliano, construita in 1751, deprinsa cu sonoritatile muzicii clasice, Serban Lupu a cantat cu o virtuozitate impresionanta jocuri din Maramures, Bucovina, Vrancea, Cluj, Bihor, Olt, Ilfov, doine din Hunedoara si sudul Transilvaniei s.a., incheind cu "Ciocarlia".

Dar despre acest concert, tulburator prin factura sa, voi reveni intr-un numar viitor al ziarului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe