Gherea, Maiorescu, Kogalniceanu, Academia Romana - 'picati' de 'expertii' Fondului Cultural

De curand, Fondul Cultural National a facut publice revistele care urmeaza sa beneficieze de sprijinul acestei institutii publice. Rezultatul? 34 premiante, 54 perdante si vreo cateva pierdute pe drum (nu apar pe nici o lista). Statistic totul pare ok. Fondul spune ca si-a indeplinit misiunea nobila pe anul acesta, castigatoarele pot multumi bunavointei comisiei iar cele care sunt pe lista neagra nu au decat sa se inchida. Cui, ce-i pasa? In definitiv, nu-i asa, finantarile se dau in conditii de "transparenta si competivitate".

Dar sa fie chiar asa?

Am "navigat" pe site-ul Fondului Cultural National si am constatat cu stupoare mai multe lucruri. In primul rand, componenta comisiei de evaluare: Stefan Andreescu, Maria Simona Constantinescu (Simona Sora), Thomas Kleininger, Zsuzsa Selyem, Julia Reka Vallasek. Membrii acestei comisii se numesc experti. Nu se precizeaza in ce. Pentru ca, intrebati fiind unii dintre "operatorii culturali" cine sunt cei din comisie, ni s-a raspuns invariabil: "nu stiu cine sunt. Nu cunosc pe nici unul dintre ei. Nu am auzit de ei".
Laura Ganea de la Fondul Cultural National ne-a oferit o oarece explicatie, aruncand - fireste - pisica moarta in curtea operatorilor culturali: "Noi am facut un apel catre operatorii culturali sa nominalizeze persoane pentru comisie. Nu au raspuns apelului. Pana la urma, dupa 5-6 apeluri, s-a ajuns la aceasta formula".

In replica, Valeriu Stancu, redactor sef al revistei Cronica Iasi, (revista al carui nume nu apare nici macar pe lista neagra) se intreaba: "Personalitatile care ar putea si ar trebui sa se afle in comisia de evaluare fac parte din structurile unor reviste. De ce a priori se pleaca de la premisa ca acestia ar fi necintiti cu ceilalti in contextul in care face parte din nu stiu ce comisie? Si ma mai intreb ceva. Revistele literare au primit pana acum subventionare de la stat. Faptul ca apare, ca exista interes pentru ea este un fel de descarcare a obligatiilor noastre contractuale. Am trait sub dictatura comunista iar acum sub dictatura proiectelor. Probabil ar trebui sa-i sculam din morti pe Maiorescu, Gherea, Kogalniceanu sa-i intrebam ce proiect aveau ei atunci".

APLER reactioneaza

Asociatia publicatiilor Literare Si Editurilor din Romania (APLER) contesta comisia de selectie care a decis recent revistele de cultura ce vor fi subventionate de stat prin Administratia Fondului Cultural National (AFCN).

Potrivit rezultatelor anuntate marti, AFCN va subventiona in acest an, cu o suma totala de 284.736 lei, 34 de reviste si publicatii culturale din cele 88 inscrise la sesiunea de finantare. Comisia care a selectat titlurile a fost formata din Stefan Andreescu, Simona Sora, Thomas Kleininger, Zsuzsa Selyem si Julia Reka Vallasek.
APLER considera ca aceasta comisie, "formata din personalitati mai putin familiarizate cu peisajul publicistic actual, a decis punctarea proiectelor propuse dupa criterii laxe si interpretabile subiectiv".

"Sumele aprobate, acolo unde s-au acordat, nu respecta nici un criteriu -sau, daca exista, in lipsa transparentei, nu-l cunoastem si nici nu reusim sa-l intuim. In privinta punctajelor, e greu de inteles cum, de exemplu, o revista precum Contemporanul - ce a implinit in acest an 125 de ani de existenta - a primit 62 de puncte, in aceasta situatie aflandu-se si unele publicatii ale Academiei Romane, care nu au primit sprijin financiar. Iar in cazul revistelor care au primit acest sprijin, acestora le-au fost acordate sume ridicol de mici - suficiente doar pentru tiparirea unui numar sau doua", mai sustine asociatia.

Ion Tomescu, presedintele APLER, a cerut majorarea sumelor pentru publicatiile aprobate si rejudecarea proiectelor propuse dupa criterii specifice revistelor literare si de cultura, de catre personalitati credibile.
Criteriile generale pe baza carora AFCN acorda finantarile, atat in ceea ce priveste revistele, cat si in ceea ce priveste cartile, sunt precizate in norme metodologice: anvergura proiectului editorial, diversitatea si distributia geografica a beneficiarilor directi, capacitatea operatorului cultural de realizare a proiectelor editoriale (dovedita prin experienta sa, calitatea proiectelor editoriale organizate pana in prezent, calitatea proiectului editorial propus etc.) si justificarea proiectului editorial.

... Si AFCN

AFCN arata in intr-un comunicat de raspuns la acuzele APLER ca "elaborarea si inscrierea unui proiect in procesul de evaluare presupun din partea celui care l-a propus asumarea riscului de a nu fi selectionat, iar din partea evaluatorului, asumarea responsabilitatii judecatii de valoare". "Procesul de evaluare a avut la baza prioritatile definite de Consiliul AFCN Si grila de evaluare a proiectului editorial. Prioritatile de finantare au fost anuntate in momentul lansarii sesiunii de finantare si sunt afisate la sectiunea finantari a paginii de web www.afcn.ro. Acuza ca instrumentele de evaluare au fost laxe si subiective nu poate fi decat reflexul unui participant care uita faptul ca o dreapta judecata, oricat s-ar stradui sa fie de impartiala, nu poate multumi pe toata lumea".

Aniversare amara

In anul in care, in mod normal, ar fi trebuit sa sarbatoreasca 125 de ani de la infiintare, revista Contemporanul a primit lovitura de gratie: expertii nu au considerat-o destul performanta pentru a primi ceva maruntis din saracaciosul fond cultural. Probabil ca proiectul nu era pe deplin justificat.

Aura Christi, redactor sef al revistei Contemporanul, ne-a declarat: "Am primit cu stupoare vestea de la Cristina Vlad (daca nu gresesc) vestea ca noi am fost exclusi de pe lista beneficiarilor. S-a scuzat aceasta doamna spunandu-ne ca expertii au stabilit criteriile, ca nu sunt ei de vina. Ba, mai mult, ne spunea ca Fondul Cultural National este atat de sarac si ca daca i-am putea ajuta sa mai faca rost de bani. Este de-a dreptul absurd. Am vazut si eu cine ne-a evaluat. Nu stiu cine sunt, dar ce pot spune este ca sunt antinationalisti prin gestul pe care l-au facut. Si nu numai in ce ne priveste. Cred ca ar trebui sa ne unim, sa protestam in cor. Aceeasi doamna mi-a spus ca joi se vor lua in discutie contestatiile. Ce va fi, nu se stie. Oricum, daca in Romania ar exista o lege a sponsorizarii corecta si viabila, noi nu am mai fi nevoiti sa apelam la institutiile statului".

Precizam ca revista "Contemporanul" a fost infiintata la 1881 de sotii Sofia Nadejde si Constantin Dobrogeanu Gherea, afirmandu-se, in timp, inclusiv in anii cand a fost continuata de avangardisti, ca una dintre cele mai prestigioase si competente publicatii. Dupa 1990, revista este condusa, cu subtitlul "Ideea Europeana", de romancierul Nicolae Breban. Timp de mai bine de un secol, in paginile acestei prestigioase publicatii de cultura, politica si stiinta, au semnat personalitati ca, de pilda, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, Tudor Vianu, G. Calinescu, Nichita Stanescu, printre marii scriitori lansati de "Contemporanul" aflandu-se Ana Blandiana, Andrei Plesu, Nicolae Manolescu s.a. La ora actuala, in paginile revistei semneaza in mod constant: Gabriel Dimisianu, Alex Stefanescu, Nicolae Manolescu, Irina Cajal, Calin Caliman s.a.

Convorbiri literare sau ridicola finantare

Daca am scrie doar despre revistele care au pierdut competitia, am fi acuzati de partinire. E cazul sa ne oprim la una dintre cele mai vechi reviste literare din tara: Convorbiri literare, revista infiintata la martisorul anului 1867 (1 martie) de Societatea Junimea din Iasi.

Expertii comisiei de evaluare, pe baza unor criterii cel putin obscure, au considerat de cuviinta ca acestei reviste sa i se dea anual suma de 5.290 RON (pentru cei care nu s-au obisnuit cu banii noi, 52,9 milioane lei). Asta, in conditiile in care numai tiparirea revistei costa 40 milioane lunar. Iar cazul, va imaginati, nu este singular.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe