Apelul facut de reprezentantii societatii civile prin vocea Marianei Duma, PR-ul Grupului Civic Bucuresti, prin care cerea sprijinul oamenilor de cultura in lupta impotriva proiectului Piata Revolutiei prinde contur. Cu toate ca lucrarile la constructia din strada Academiei au inceput deja, pe masa constructorilor asteapta si alte proiecte dezaprobate de societatea civila.

Contactat telefonic, decanul Facultatii de Arte Decorative si Design din Bucuresti, Alexandru Ghildus, s-a aratat dornic de se alatura cu idei. Acesta a subliniat ca se gandise deja la o posibila colaborare dintre studentii de la Facultatile de Design si Arhitectura in vederea realizarii unor proiecte pentru Piata Revolutiei, preluate ulterior de profesionisti in vederea realizarii.

Proiectul Piata Revolutiei nu are rost

Intr-o editie precedenta, subliniam rolul pe care Ghildus il poate juca in proiectul Piata Revolutiei. Ansamblul sculptural-arhitectural "Memorialul Renasterii - Glorie Eterna Eroilor si Revolutiei Romane din Decembrie 1989", proiectat de Ghildus, parea a fi colacul de salvare al Pietei.

PR-ul Grupului Civic Bucuresti ne declarase ca "nu se va ridica niciun bloc in perimetrul complexului lui Ghildus daca acesta nu isi da acordul". In acest sens, decanul Facultatii de Design ne-a spus ca "in jurul oricarui monument pe o distanta de 100 de metri nu se poate construi. In urma masuratorilor mele, in Piata Revolutiei nu este spatiu pentru ridicarea unei alte constructii dat fiind faptul ca este inconjurata de monumente istorice si arhitecturale."

Exprimandu-si clar dezaprobarea, Ghildus a adaugat ca nu crede ca Ministerul Culturii isi va da acordul pentru aceste lucrari, care "din toate punctele de vedere, altele decat cel juridic, nu isi au rostul".

"Exista solutii"

Ghildus a declarat ca inainte de a fi ales actualul proiect a purtat o discutie in acest sens cu primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, care si-a expus intentia de a construi parcari subterane. Pornind de la acest lucru, decanul si-a exprimat ingrijorarea asupra traficului care nu va fi fluidizat, masinile intrand si iesind din subteran tot prin zona centrala, unde circulatia este deja o problema.
Ghildus s-a aratat foarte optimist in amenajarea Pietei unde ne-a declarat ca "exista solutii". Din punct de vedere urbanistic, piata s-ar putea deschide prin marirea trotuarelor, deschiderea circulatiei in zona, plantarea unor copaci, amenajarea unei piatete subterane cu deschidere din zona restaurantului Cina, a enumerat Ghildus, dupa ce s-a consultat cu diversi arhitecti si urbanisti.

Acesta a adaugat ca amenajarea ar putea fi "extrem de profitabila fara a se recurge la inaltime" transformandu-se intr-un centru turistic de mare interes. El a propus ca piateta subterana sa fie de natura comerciala, cu magazine si cafenele.

Schimbarea propusa nu ar fi benefica

Intrebat daca este in masura sa se impotriveasca mutilarii Pietei Regale, Ghildus ne-a declarat ca nu el este cel mai in masura sa intervina, tinand cont de recentul scandal iscat pe seama ansamblului "Memorialul Renasterii".

Acesta a atras atentia asupra intereselor financiare care au stat la baza campaniei impotriva monumentului, interese "care acum au iesit la suprafata prin construirea acestor proiecte". "M-as bucura, dar nu cred ca eu ar trebui sa fiu cel cu drept de veto, ci cetatenii care au votat un primar.", a adaugat Ghildus.

Acesta a amintit de intamplarile de la Stuttgart, unde cladirile noi construite in ultimii 15 ani in centrul istoric sunt pe cale de a fi daramate, reprezentand motivul a numeroase scandaluri. Vizibil impresionat de reactiile societatii civile, Ghildus le-a catalogat ca fiind normale. Acesta a apreciat "extrem de frumos gestul celor care apara acest spatiu istoric si cultural cu sufletul, nu pentru interese meschine" si in calitate de artist le-a dat dreptate ca schimbarea nu ar fi benefica, mai mult, ar "strica spatiul".

"Trebuie sa privim in ochi cetateanul si sa ii oferim ceva cu gust; nu prin blocuri se creeaza atmosfera sau prin ambitii financiare", "in Romania este extrem de usor de distrus; sper sa avem o limita, sa se renunte din start la tampenii", a conchis proiectantul controversatului "cartof tras in teapa".


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.