Un miliard de dolari din exportul de copii

Aproape 30.000 de copii romani au fost adoptati international din 1990 pina la sfirsitul lui 2004, cind a intrat in vigoare noua legislatie privind regimul juridic al adoptiilor, care a pus punct "exporturilor" de copii. Cifra, semnalata de Theodora Bertzi, seful Oficiului Roman pentru Adoptii (ORA), a fost pentru prima data vehiculata de sociologul Alin Teodorescu, pe baza unui studiu din 2003. "Daca din 1997 pina in 2002, dupa instaurarea moratoriului, au fost facute acte de adoptie internationala pentru 10.000 de copii, cifra de 30.000 nu pare exagerata pentru perioada 1990-2004", a declarat Bertzi.

30.000 de dolari pentru un copil

In plus, spune seful ORA, ONG-urile romanesti erau finantate de familiile din afara ca sa poata primi copii spre adoptie internationala, bani care ar fi trebuit investiti in programe in Romania. Pe linga aceste sume, familiile dadeau ONG-urilor straine, partenere ale celor autohtone, sume cuprinse intre 30.000 si 50.000 de euro, pentru a adopta un copil roman, afirma Bertzi. Un simplu calcul arata ca pentru copiii romani s-a platit in acesti ani minimum un miliard de euro.

Diana Nistorescu, director executiv al Federatiei ONG-urilor Active in Protectia Copilului (FONPC), spune ca ONG-urile care aveau acesti bani din afara "isi permiteau sa plateasca taxe celor de la Protectia Copilului prin care aveau prioritate la obtinerea autorizatiilor, fiind favorizati".

Ea a adaugat ca "vechiul sistem a fost corupt, de la cel mai inalt nivel pina la ultima maternitate, insa nu a fost nimeni pedepsit". Bogdan Panait, presedintele Autoritatii pentru Protectia Copilului (ANPDC) spune ca "majoritatea sumelor luate pentru copiii romani ramineau in strainatate, unde erau folosite inclusiv in campaniile electorale ale politicienilor care sustineau adoptiile internationale".

Luati pe semnatura

Secretarul de stat ORA explica numarul mare de copii care au mers la o familie straina prin modalitatile foarte simple prin care se faceau adoptiile, dar si prin existenta retelelor de trafic. "Inainte de 1997, adoptia se facea la primaria de comuna. Venea mama copilului, care semna ca isi da copilul spre adoptie, apoi semna si familia adoptatoare de luare in primire.

Tranzactia se facea usor, iar copilul ajunsese ca o marfa", potrivit Theodorei Bertzi. Sistemul de traficare a copiilor, semnalat atit de comunitatea europeana, cit si de reprezentantii ONG-urilor si ai celor care se ocupa de protectia copilului, se afla acum intr-un proces de "adormire", in asteptarea deblocarii adoptiilor internationale, a adaugat reprezentantul ORA.

Nepotism intre ONG-uri si stat

Inainte de moratoriul instaurat in 2001, prin care se inchidea provizoriu supapa adoptiior internationale, legislatia romana "facea clar legatura intre copii si bani, care au dus la coruperea sistemului", spune Bertzi. Ea sustine ca au fost mai multe metode folosite pentru traficul de copii, incalcari clare ale legislatiilor internationale semnate si de Romania.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe