Legea cultelor, la masa verde

"Proiectul contine prevederi ce provoaca discriminare si incalca standardele drepturilor omului ratificate de catre Romania", acuza ONG-urile specializate in apararea drepturilor omului intr-un protest comun. Acestea considera ca, daca ar fi adoptat, acest act normativ ar duce la "crearea unui regim special care eludeaza Justitia statala" si urmareste intarirea controlului statului. Contestata este si ierarhizarea pe trei niveluri a cultelor, pe linga Biserica majoritar ortodoxa, existind cultele recunoscute de lege, precum si cele nerecunoscute. Iar pentru recunoastere, un cult ar trebui sa reprezinte, potrivit proiectului de lege, 0,1% din populatie si sa aiba 12 ani de functionare. "Numarul mare de membri necesar contrazice legislatia existenta privind asociatiile si fundatiile si limiteaza dreptul constitutional la asociere", se sustine in protestul care are in vedere si sprijinul financiar de la stat. Nemultumirea este aceea ca banii de la buget ajung la Biserica majoritara sau, in mod proportional, la cele cunoscute, insa nu exista pentru atei posibilitatea de a alege sa nu contribuie financiar sau sa-si redirectioneze taxele spre alte organizatii.

Locuri de veci fara discriminare

O alta modificare importanta pe care societatea civila vrea sa o aduca actualului proiect este cea legata de accesul la cimitire. Deoarece cimitirele confesionale sint in majoritate ortodoxe, iar practica obisnuieste a-i inmorminta pe cei de alta religie, ca si pe sinucigasi, la marginea cimitirelor, celelalte culte cer acces egal si cu eliminarea slujbei ortodoxe, la care pina acum erau obligati preotii. Modificarile solicitate de culte si ONG-uri au facut ieri subiectul unei dezbateri la Palatul Parlamentului, organizata de Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe