Desi Timisoara este mai slaba decit altele la capitolul administratie si strinsul de bani comunitari, sta bine la capitolul economic si cultural. Potrivit unui clasament publicat ieri, orasul de pe Bega este centrul regional cel mai pregatit pentru aderare.

Timisoara este cel mai bine pregatit oras romanesc pentru aderarea la Uniunea Europeana, potrivit unui studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) pe patru orase, care reprezinta insa si centrele a patru regiuni de dezvoltare din tara. Alaturi de Timisoara, studiul mai cuprinde Clujul, Iasiul si Constanta.

Gradul de pregatire este exprimat pe baza unui "indice de europenitate" al fiecarui oras, calculat pe baza a trei indicatori: administrativ, economic si socio-cultural, care cuprind, la rindul lor, mai multe subcapitole.

Administratie mai buna la Constanta

La criteriul administrativ, cel mai aproape de Europa, dintre cele patru orase, este Constanta. Desi numara mai putini rezidenti straini decit Timisoara, orasul de la Marea Neagra sta mai bine decit orasul de pe Bega pentru ca este infratit cu mai multe orase europene, pentru ca a primit de doua ori mai multe puncte la capitolul "Finantari europene atrase de administratia locala" si pentru ca aici lumea este mai informata in legatura cu administratia locala si cu integrarea europeana. Pe ansamblu, la subcapitolul administrativ, Constanta a primit un indice de europenitate de 3,40 pe o scara de la 1 (putin pregatit) la 4 (pregatit). Urmeaza Iasiul si apoi Timisoara.

Nota maxima la economie

La criteriul economic insa, Timisoara bate tot, primind calificativul maxim. Aici au fost luate in calcul capitalul social strain subscris (cel mai aproape a fost Clujul, cu "nota" 3), obligatiunile municipale emise (aceeasi ierarhie) si comertul exterior (dupa Timisoara, Constanta primind trei puncte).

Si din punct de vedere socio-cultural tot orasul de pe Bega pare cel mai pregatit pentru aderare, primind "nota" 3, urmat de Cluj si Iasi (cu 2,75) si de Constanta, cu 2,50. La acest capitol, a fost luat in calcul numarul studentilor la profilele de integrare (Clujul primind calificativul maxim, urmat, in ordine, de Timisoara, Iasi si Constanta), numarul de articole din presa locala referitoare la integrare (toate orasele au primit nota 3), finantari europene atrase de ONG-uri (Iasiul conduce, urmat de Constanta si apoi, la egalitate, Cluj si Timisoara). Ultimul aspect, cel al schimburilor culturale cu tarile europene, a adus insa Timisoara pe primul loc, pentru ca nota orasului a fost cea maxima, Constanta adunind doar 3 puncte, iar Clujul si Iasiul cite doua.

"Integrarea incepe cu orasul in care traim"

"Scopul acestui indice nu este acela de a da note si de a face clasamente, ci de a constientiza atit autoritatile locale, cit si opinia publica in general cu privire la gradul de pregatire pentru UE - si, implicit, cu privire la capacitatea de absorbtie a socurilor aderarii. GEA incearca sa impuna in dezbaterea publica faptul ca integrarea europeana nu este doar o problema a centrului si nu este ceva abstract. Dimpotriva, integrarea europeana incepe cu noi insine si cu orasul in care traim", spun autorii articolului.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.