Silviu Brucan e gata sa-si ingroape profetia

Mai sint patru ani pina cind expira termenul dat de Brucan pentru ca romanii sa inteleaga cum e cu democratia. La 90 de ani, comunist din Pache Protopopescu inca mai face cu succes televiziune, fiind urmarit saptaminal de citeva sute de oameni.

"Pentru a deprinde democratia, romanii vor avea nevoie de 20 de ani", este propozitia cu care si-a inceput Brucan cariera de profet, la citeva zile de la finalul revolutiei din ’89. Aceasta perceptie in rindul romanilor abia scapati de sub jugul comunist, la care de altfel contribuise cu citeva noduri profetul insusi, a fost dibuita de sefii de programe ai PRO TV si, in urma cu zece ani, pe cind Brucan era inca octogenar, au lansat "Profetii despre trecut".

Mai facem si noi profetii?

La zece ani de la debut, emisiunea se bucura inca de un rating satisfacator, media pe luna ianuarie fiind de 2,9 procente la nivelul publicului urban. Este unul dintre motivele pentru care partenerul de discutie pe sticla, Mihai Codreanu, este fermecat de personalitatea lui Brucan, pe care-l vede ca pe "un om care intinereste cu fiecare editie a emisiunii".

Ca elemente din culisele emisiunii, in fiecare vineri, Codreanu e sunat la ora fixa si e intrebat daca "mai muncim si noi?". Cum politicienii au invatat ca vinerea se fixeaza subiectele pentru emisiune, profetul e napadit de telefoane in fiecare joi, politicienii tinind sa-l informeze despre ultimele reusite.

Povestea vecinului lui Nicolae Ceausescu

S-a nascut la Bucuresti, pe 18 ianuarie 1916. In acte il cheama Saul Bruckner, numele sub care a devenit faimos si controversat fiind rezultatul unui compromis cu regimul comunist. A fost ambasadorul Romaniei la democratie - in SUA, in 1955, si la Organizatia Natiunilor Unite, intre 1959 si 1962. Stalinist convins insa, chiar si cit timp a locuit la Washington, Brucan si-a incredintat copiii scolii sovietice. Daca insa cu Gheorghiu-Dej a avut de la bun inceput o relatie buna, pe Ceausescu, care-i fusese vecin timp de zece ani inainte de venirea la putere, il dispretuia, considerindu-l incult si paranoic.

De altfel, in momentul in care Ceausescu a fost numit secretar general al partidului, Brucan a vrut sa demisioneze din Guvern si sa ramina profesor la universitate. Cel care l-a convins sa ramina a fost Emil Bodnaras. "Aveam 10.000 de lei pe luna, plus un plic sigilat lunar cu 5.000 de lei, iar la Universitate aveam numai 4.000. A trebuit sa ma apuc sa fac traduceri, ca s-o scot la capat. De aia spuneam: nu-mi convine sa vorbesc de perioada asta", declara in 2002 intr-un interviu acordat revistei "22".

Pus sub urmarire si trimis in domiciliu fortat in 1987, ca urmare a transmiterii de catre agentiile de presa straine BBC si UPI a unei declaratii impotriva regimului Ceausescu, Brucan a primit pasaport, cu ajutorul sefului Securitatii, Iulian Vlad, pe care l-a scos insa din viata politica in timpul revolutiei, "pentru ca juca pe front dublu". Lucru rar in vremea aceea, in 1988, Brucan a primit o viza pentru Statele Unite, unde a petrecut sase luni, timp in care s-a intilnit cu responsabili ai Biroului pentru Europa orientala din cadrul Departamentului de Stat. Printre cei cu care ar fi intretinut relatii strinse in aceasta perioada s-ar fi numarat si fostul ambasador al URSS la Washington, Anatoli Dobrinin.

Mai tirziu, Dobrinin i-a inlesnit o intilnire cu Mihail Gorbaciov, in cadrul careia ar fi fost consimtita eliminarea sotilor Ceausescu. A urmat, in martie 1989, cel mai renumit demers anticeausit, "scrisoarea celor sase". Mai mult, in 1994, fostul premier Petre Roman sutinea in fata Comisiei senatoriale pentru studierea evenimentelor din decembrie 1989 ca Silviu Brucan a fost cel care a insistat ca sotii Ceausescu sa fie lichidati in orice fel. Chestiuni greu de pus cap la cap, deoarece o alta politica a profetului catodic este sa nu mai accepte interviuri.

Propagandist-sef, intre Pangratti si Casa Scinteii

Doar cei nascuti dupa ’90 ar crede ca Silviu Brucan si-a inceput cariera in mass-media in Pache Protopopescu. Conducator efectiv, chiar daca nu si in acte, al cotidianului "Scinteia", unde era, dupa propria afirmatie, "singurul ziarist de meserie", Brucan s-a aflat ani buni si in fruntea

Televiziunii Romane. Una dintre amintirile cu care se mindreste din aceasta perioada este difuzarea emisiunilor satirice ale lui Amza Pellea, in ciuda opozitiei cenzurii. In timp ce pe redactorii simpli ai ziarului ii pastea, dupa revolutie, o triada de tocari marunte si ironii, Brucan a devenit un exemplu de jurnalist. La doua luni de la constituirea FSN, a demisionat din toate functiile politice, urmind o cariera in activitatea didactica. A fost profesor de jurnalism si de stiinte sociale, intimpinat mai apoi cu urale de institutii de prestigiu din lumea democrata. Din postura de "visiting professor", a predat in cadrul universitatilor Columbia, California, New York, Dartmonth College sau Sorbona.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe