Sint scoli bucurestene altfel. N-au de-a face cu filmul horror in care joaca invatamintul romanesc actual. Parintii elevilor baga bani ca si cum ar plati la scoala privata. Directorii isi dramuiesc si ultimul banut, dar stiu sa atraga si sponsorizari sau proiecte care aduc finantari.

Ai putea lejer sa spui ca sint scoli private, daca nu ar fi finantate din bugetul public. Sint conduse, insa, de oameni care si-au dat seama ca invatamintul nu mai poate fi facut ca in Epoca de Aur si ca nu pot astepta la nesfirsit sa mai pice ceva de la bugetul sterp al primariei. Sub deviza "daca vrei sa faci ceva, nu te opreste chiar nimic", directorii acestor scoli au luat in serios termenul de "manager" si au ridicat scoli unde elevii invata in lux si voie buna. Ei le numesc "conditii normale".

Parintii umfla bugetul Scolii 11

Victoria Barbu, directoare de 12 ani la Scoala 11, din soseaua centrala Kiseleff, recunoaste ca majoritatea copiilor au parinti cu bani, "gata sa dea si camasa de pe ei pentru binele copiilor". Aici invata copii de Nastase, de Gusa si de viceprimar de sector. Directoarea insista, insa, ca nu asta e secretul succesului.

"Cu toata sinceritatea, nu ma ajuta cu nimic ca am copii cu parinti in functii. N-am apelat niciodata la ei. Crezi ca scoala mea arata asa acum 10 ani? Le-am luat pe rind", spune Barbu. Termopane, parchet, gresie, sali de clasa personalizate pe materii (geografia are pictat pe tavan sistemul solar), sonerie de intrare cu "Gingle bells". Pentru toate astea, directoarea Barbu a stiut sa atraga bani de la primarie, dar si din sponsorizarile parintilor patroni sau angajati la banci. "Eu am reusit si la o scoala de tara, la Cernica. Ma tineam cu dintii de primar si mergeam cu tractorul la gara, dupa lemne de foc", isi aminteste Victoria Barbu din trecutul ei de bun manager.

Bijuteria din Ferentari

Pe o straduta inglodata si populata de dubiosi, din inima cartierului Ferentari, se face brusc lumina ca la mall: e Scoala 135, zisa si "Stefan cel Mare". Vopsita intr-un albastru crud, scoala luceste de termopane, asfalt nou in curte si gratii fine la geam. "Cind i-am zis unui taximetrist sa m-aduca aici, a facut gura ca e Ferentari. Cind a ajuns, a pus frina de uimire!", e constienta directoarea Stefania Calinescu de socul vizual de la scoala ei. Surpriza e in sala de festivitati, unde copiii de la internat se uita, ca la cinema, pe un ecran imens la Tom si Jerry, in asteptarea parintilor.

Directoarea Calinescu a primit multi bani de la primarie, dar nu se bazeaza doar pe buget. Secretul succesului, pe linga disciplina de fier impusa de directoare, sta in proiectele care aduc bani: Soros, Educatia 2000+, Phare pentru rromi, firme importante. Asa au ajuns in scoala calculatoarele, echipamentul audio-video, faxul, xeroxul si mai ales materialul didactic modern. "Asta-i biblioraftul care a produs 5.000 de dolari pentru scoala", arata directoarea cele 4 proiecte civice ale elevilor ei.

Nici parintii nu stau cu miinile in sin, desi multi provin dintr-un mediu sarac. "Parintii se implica cu sponsorizari sau cu relatii, fiecare dupa puteri. Nu sint oameni cu posibilitati deosebite, dar nici ultimii saraci", spune Alexandru Neagu, capul parintilor. La Scoala 135, fondul scolii se numeste "sponsorizare din partea parintilor" si nu este obligatoriu. Totusi, anul asta s-au strins 78 de milioane de lei, din care s-a platit conexiunea la Internet a scolii, mobilierul din sala de mese, consumabilele si centrala telefonica.

Sponsorii, atrasi de directoare

La Scoala nr. 1 "Sfintii Voievozi", matematica, istoria, geografia si limbile straine se predau pe calculator. Scoala are un semi-internat unde elevii ramin dupa ore si isi pregatesc temele pentru a doua zi, apoi pleaca acasa cu miinile in buzunar. Pentru aceste conditii, insa, scoala a avut nevoie de bani. Majoritatea banilor au venit din partea unor banci si cluburi de afaceristi, care au sponsorizat scoala cu 12.500 de euro. Secretul directoarei: "nu trebuie sa te duci cu o hirtie pe care sa scrii ca ai nevoie de bani, ci iti trebuie un intreg proiect prin care sa justifici banii pe care ii ceri". Alti bani au venit din programe la care a participat scoala.

"Am cistigat 5.000 de euro pe proiectele realizate de parinti si profesori pentru programul 'Parteneriat scoala-parinti>>, din care ne-am facut tipografie si editura", spune directoarea Iuliana Soare.

Nu doar banii conteaza

La Scoala nr. 148 "George Calinescu", dotarile s-au facut cu ajutorul primariei, ONG-urilor si al Bancii Europene de Investitii. Nu asta diferentiaza, insa, Scoala 148 de altele. Elevii sint implicati intr-un altfel de sistem de predare si invatare. Anual, elevii participa la diferite programe, cum este CIVITAS, in care sint evaluate politicile publice si sint urmarite legile incalcate de adulti. "Elevii au monitorizat magazinele in care se vindeau tigari si alcool sau se ocupau de campanii pentru protectia mediului. Li se pare foarte interesant sa-i controleze pe adulti", mai spune directoarea.

Parintii isi urmaresc investitiile

"Eu, toamna la deschidere, le spun parintilor: daca vreti sa ne ajutati cu sponsorizari, nu ezitati! Am un parteneriat real cu ei. Nu iti dau banii oricum, isi urmaresc investitiile, vin si vara sa urmareasca lucrarile", spune directoarea Scolii 11. "Noi am incercat sa ne implicam cu sponsorizari pe baza de contract. Toate sint pe fata. Cind am vazut ca ceva nu merge, am ajutat. Nu este o obligatie. Este interesul nostru, al parintilor, ca scoala sa mearga bine, sa cream niste conditii pentru copiii nostri", spune si Carmen Teodor, presedintele comitetului de parinti. Parintii de la Scoala 11 au pus umarul oriunde a fost nevoie, de la cirpirea gaurilor din parchet, la calculatoare, table si dulapuri noi.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.