Bucurestiul se scufunda

Reteaua de canalizare a Capitalei, in unele locuri mai veche de o suta de ani, cedeaza pe zi ce trece. In ultimii 15 ani, sub 10 la suta din infrastructura subterana a fost reabilitata.

Bucurestiul subteran putrezeste pe zi ce trece. O banala groapa in carosabil se poate transforma in cateva secunde intr-un crater veritabil. Asta s-a intamplat in urma cu doua nopti in Bucuresti. Canalizarea de pe Bulevardul Magheru, in dreptul blocurilor de la cinematograful Patria, s-a prabusit in timpul unei lucrari de interventie a firmei Apa Nova. Muncitorii au inceput saparea unei gropi de patru metri adancime, care trebuie largita tot mai mult, pentru ca prabusirea canalizarii continua.

Daca, pana la urma, muncitorii au reusit sa limiteze pagubele, nu inseamna ca lucrurile nu se vor repeta. Reteaua de canalizare a Bucurestiului, in unele locuri mai veche de o suta de ani, poate ceda oricand.
"Toata infrastructura subterana din tot Bucurestiul este in mare suferinta. Trebuie luate masuri urgente in acest sens. (...) Evenimente de genul acesta vor aparea permanent", a declarat, ieri, pentru Mediafax, primarul general al Capitalei, Adriean Videanu.
Reteaua de canalizare a orasului, a adaugat edilul, reprezinta problema semnalata in permanenta, dar, din nefericire, ea a fost tratata cu superficialitate.

"Cea mai mare problema pe care o are Bucurestiul este canalizarea. Toti s-au rezumat sa faca bascalie de inundatii, de tot ce a fost. Avem o problema reala, extraordinara, care este infrastructura subterana Bucuresti, in special canalizarea, care este veche, nu este corect dimensionata", a precizat Videanu.
In ceea ce priveste solutiile, el a aratat ca exista un proiect de reabilitare in valoare de 157 de milioane de euro, insa costurile sunt mult mai mari, numai pentru canalul colector al orasului fiind nevoie de minimum trei miliarde de euro.

Surpari similare celei de pe Magheru s-au intamplat recent in zona Titulescu, la intersectia cu Calea Grivitei, circulatia tramvaielor din aceasta zona fiind deviata timp de o luna. De asemenea, in timpul inundatiilor din septembrie, o bucata de asfalt s-a surpat pe cheiul Dambovitei, circulatia rutiera fiind intrerupta timp de o luna.
Evenimente de acest gen au avut loc si pe Soseaua Viilor, in Drumul Taberei, in cartierul Colentina si Teiul Doamnei, dar si in zonele Titan, Operei sau Foisorul de Foc.

In ultimii 15 ani, Primaria Capitalei a "aruncat" sute de milioane de euro pe asfaltari, dar a investit extrem de putin in infrastructura subterana degradata. Efectele acestei politici de suprafata se vad tot mai des in oras, pe masura ce timpul erodeaza fizic si moral tevile ingropate.
"Ceea ce s-a reabilitat in ultimii 15 ani reprezinta undeva sub 8 - 10 la suta. Avand in vedere ca, in unele parti ale Bucurestiului canalizarea este mai veche de o suta de ani, media de viata a retelelor subterane este de peste 50 de ani. Nu s-a facut nimic, din pacate, in aceasta privinta", a apreciat Adriean Videanu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe