In invatamant, a inceput experimentul 3+2+3

Pana acum, nimeni nu s-a interesat ce se intampla pe piata muncii cu absolventii de studii superioare. Nici o facultate nu se preocupa daca absolventii se angajeaza, dupa cat timp si in ce specialitate. Sunt nenumarati ingineri care se angajeaza ca agenti de vanzare. Foarte multi absolventi cu studii superioare ajung agenti de asigurare, fac munca de secretariat sau de receptionist, sunt operatori la companiile de telefonie mobila sau vanzatori in supermarket. Multi ajung soferi, bucatari si chiar muncitori necalificati.

La Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) vin extrem de putini absolventi cu studii superioare sa se inregistreze ca someri. Posturile vacante permit insertia lor cu usurinta pe piata muncii. Pe baza analizelor efectuate asupra datelor privind numarul absolventilor de invatamant incadrati in perioada care a trecut de la inceputul anului si pana in prezent, directorul executiv al agentiei, Eugen Preda, concluzioneaza: "Sunt calificari care le permit absolventilor sa se incadreze in munca in proportie foarte mare in domeniul in care au fost pregatiti: medicina generala (91%), medicina veterinara (100%), medici stomatologi (95%), farmacist (96%), avocat (94%), ingineri in diverse ramuri de activitate (60-90%), economist (78%), sociolog (100%), psiholog (89%) etc. Dar sunt si specializari care nu le-au permis sa se incadreze in domeniul pentru care s-au pregatit, ca de exemplu: ziarist (48%), profesori (28-50%), actor (50%)."

Discutia se poarta asupra a zece procente din totalul absolventilor cu studii superioare. Despre ceilalti 90% se fac doar presupuneri. Discutiile purtate cu nenumarati tineri, de-a lungul ultimilor ani, scot la lumina o realitate dramatica. "Stau toata ziua intr-un birou si rasfoiesc dosare. Daca am vreo obiectie, nimeni nu ma ia in seama. Daca vin cu propuneri, sunt intrebata daca m-am saturat de bine." Este comentariul unei absolvente de drept, care, initial, a crezut ca l-a prins pe Dumnezeu de picior cand s-a angajat la serviciul juridic al unei firme de asigurari. Acum urmeaza cursuri de specializare in alt domeniu, cu speranta ca-si va putea schimba locul de munca. Exemple de acet fel sunt nenumarate.

Firesc, se nasc doua intrebari: pentru ce sunt pregatiti studentii in facultate si pentru ce-i angajeaza patronii? Explicatii am primit cu prisosinta: Dumitru Miron, secretar de stat in Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC): "Planurile de invatamant si planurile analitice ar trebui sa conduca la obtinerea unor cunostinte si competente necesare ocupatiei pentru care se face pregatirea. Acum, in planurile de invatamant, avem cursuri in functie de ambitii."

Eugen Blaga, director Directia Politici Forta de Munca, Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF): "S-a elaborat un Plan National al Ocuparii Fortei de Munca. S-a facut si o strategie de formare a adultilor. Toate s-au bazat pe estimari, pe bun simt. Nu au avut o baza de evaluare a pietei muncii. Codul Ocupatiilor din Romania este depasit de multa vreme."

Dan Candea, profesor, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca: "O oarecare orientare spre ce credem noi ca cere piata a existat tot timpul in alcatuirea planurilor de invatamant si al programelor analitice, dar asa cum in 1990 imi spunea profesorul Abraham Siegel, decan onorific la scoala de business "Sloan School" de la MIT, "un profesor va tinde totdeauna sa predea ce stie mai bine si ce-i place mai mult". Patronii nu recunosc ca nu au criterii de selectie la angajare si nici fise de post clare. Comentarii pe aceasta tema fac doar firmele de recrutare si selectie care se plang de faptul ca angajatorii vor foarte multe, dar nu au precis nici un profil ocupational.

Directorul Blaga spune ca diferente intre ceea ce se pregateste si nevoile pietei au existat intotdeauna. Problema este ca acum s-a schimbat intreg sistemul de invatamant, tocmai pentru a veni in intampinarea pietei muncii. Numai ca aceasta schimbare nu se bazeaza pe nimic altceva decat pe scurtarea unor ani, scoaterea unor cursuri de la ciclul I si mutarea lor la ciclul II de masterat, in asa fel incat tot mai multi absolventi sa fie "impinsi" sa invete mai multi ani.

Am intrebat la secretariatele mai multor facultati care sunt perspectivele peste trei ani, respectiv cinci ani, ale unui student care a intrat acum la facultate? Care vor fi masteratele in care se pot specializa? Nimeni nu stie nimic. Proiectul hotararii de guvern cu privire la masterate, pus in discutie de-abia acum, are contradictii flagrante de concepere. Probabil ca, dupa aplicarea in practica, vor aparea multe alte probleme. In Raportul asupra starii sistemului national de invatamant elaborat de MEC scrie negru pe alb ca de abia in perioada 2006 - 2008 s-a stabilit, ca prioritate, elaborarea Cadrului National al Calificarilor pentru invatamantul superior.

In acest moment, secretarul de stat Dumitru Miron spune ca s-a elaborat un chestionar de probleme la care vor raspunde MEC, MMSSF, asociatiile patronale si asociatiile profesionale in vederea elaborarii profilului absolventului sub aspectul cunostintelor si competentelor necesare fiecarui ciclu de invatamant. Cu alte cuvinte, nu se stie daca studentii pe care-i pregatesc acum facultatile, potrivit noii structuri, se vor potrivi cu ceea ce va cere piata muncii peste trei ani. Dl Miron spune ca MMSSF stabileste calificarile.

"La baza calificarilor vor sta aceste profile convenite cu angajatorii." Directorul Eugen Blaga promite ca in ianuarie - martie 2006 va fi gata proiectul finantat de Banca Mondiala pentru analiza pietei muncii. "In final, vom avea instrumente foarte utile pentru ceea ce vrem noi sa facem in zona calificarii. Acum, discutam cu specialisti din 1.000-1.700 de companii despre meseriile practicate, cunostintele si competentele necesare."

Daca de-abia acum se fac toate aceste analize, de ce ne-am grabit sa schimbam sistemul de invatamant? Prorectorul Universitatii "Valahia" din Targoviste, Ion Cucui, spune ca nici o tara din Uniunea Europeana nu a trecut la o schimbare totala, asa cum am facut noi. "Termenul prevazut in Procesul de la Bologna este pana in 2010. Sunt tari, cum este Spania, care au facut modificari numai acolo unde au fost pregatite."

La noi, ca intotdeauna, se profita de pe urma a tot ce este neclar. Desi noul sistem obliga facultatile sa pregateasca intr-o singura specializare, inscrierile se mentin la doua specializari. La Facultatea de istorie si filologie a Universitatii "1 decembrie 1918" din Alba Iulia, admiterea la Filologie s-a facut pentru limba si literatura romana - limba si literatura franceza, spre exemplu.

La Universitatea Spiru Haret, exista in continuare Facultatea de Filosofie si Jurnalism. In primii doi ani, toti studentii invata aceleasi materii si opteaza din anul trei pentru una din specializari. Dupa absolvire, aceiasi studenti pot obtine si a doua licenta, in cealalta specializare, daca se reinscriu in anul al treilea. Adica, se aleg cu doua diplome de licenta in patru ani de studiu.

Dl Miron spune ca lucrurile se vor lamuri in momentul in care finantarea o va face studentul. Acesta va primi "vaucher"-e cu ajutorul carora se va orienta singur spre anumite facultati, specializari, cursuri, in functie de renumele facultatii, de preferintele lui si de nevoile pietei muncii. Experimentele vor continua, cu alte cuvinte. Sunt profesori universitari care apreciaza ca urmatoarele serii de absolventi vor fi de sacrificiu.

Dumitru Miron, secretar de stat, MEC: "Noi am adoptat repede sistemul nou de organizare a invatamantului superior pentru ca suntem nou veniti in tablou. Suntem mai motivati sa achiesam la tot ce este european pentru ca ne pregatim sa intram in aceasta familie, nu din mimetism."

Dan Candea, prof. univ. Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca: "Americanii folosesc de foarte multa vreme sistemul stratificat (4+2+doctorat) si au rezultate. Sistemul initiat la noi (3+2+3) creeaza premise pentru un invatamant universitar mai economicos si cu o alocare mai rationala a resurselor decat cel anterior."

Eugen Blaga, director MMSSF: "Rata somajului scade, dar si populatia ocupata. Unde dispar aceste milioane de oameni? Nimeni nu stie. Am ajuns de rasul lumii. In momentul in care vom intra in UE, estimez ca rata somajului va creste foarte mult in Romania."

Eugen Preda, director executiv ANOFM: "Angajatorii nu apeleaza la dreptul de decontare a cheltuielilor cu formarea profesionala, ceea ce presupune fie ca sunt multumiti de competentele absolventilor incadrati cu subventie de la stat, fie ca nu sunt interesati in investitia in oameni."

Daniela Necefor, director general Total Business Solutions: "Absolventii doresc o schimbare a curriculelor in vederea apropierii lor de piata muncii. Nu schimbarea sistemului din punctul de vedere al impartirii pe ani este problema invatamantului superior, ci aducerea tinerilor in pozitia in care sa isi poata gasi un job imediat dupa absolvire."

Licentiatii nu vor ajutor de somaj

In primele opt luni ale acestui an, au intrat in evidentele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) putin peste 90 mii de absolventi de invatamant, din care 20,6% absolventi de invatamant superior. Au fost incadrati 23.354 de absolventi, din care 12.273 cu subventionarea locului de munca din bugetul asigurarilor pentru somaj. Din cei 12.273 de absolventi incadrati, 6.097 sunt absolventi de invatamant superior.

Structura somajului inregistrat la ANOFM pana la data de 31 august 2005 arata ca la grupa de varsta sub 25 de ani, somerii cu studii superioare reprezinta doar 6,5% (6.256 persoane) din numarul total al somerilor inregistrati (95.835). Procentul scade daca se include si grupa de varsta pana la 30 de ani: numarul persoanelor cu studii superioare inregistrate ca someri reprezinta numai 6,3 %.

Numarul mic al intrarilor de absolventi de invatamant superior in evidentele agentiei conduc la urmatoarele concluzii:

• Pentru somerii cu studii superioare exista o probabilitate de a se angaja mult mai mare decat pentru celelalte categorii, atat datorita nivelului de pregatire, cat si nivelului de abordare a problemei angajarii;

• somerii cu studii superioare, inclusiv absolventii de invatamant superior, se pot integra in munca fara a se adresa agentiilor pentru ocuparea fortei de munca;

• Datorita nivelului ridicat educational, absolventii de invatamant superior isi pot gasi ocupatii in meserii conexe sau chiar mult mai departe decat profilul de activitate pentru care s-au pregatit. Urmatorul exemplu este elocvent: posturile de agenti de asigurare cu studii superioare pot fi ocupate de catre orice absolvent de studii superioare, nu neaparat de catre absolventi de studii economice, dat fiind competentele cheie (transversale) care le permit flexibilitate in abordarea diferitelor activitati.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe