Tinerete fara educatie si viata fara de viitor

Invatamintul Romanesc e Repetent de 15 ani

Tinerii romani sint implicati de ani buni in experimentele educationale ale partidelor venite la putere. Deveniti cobai fara voia lor, elevii, dar si profesorii, au devenit tot mai indiferenti fata de scoala. Intr-un sistem in care primeaza legea favoritismului, si nu a invatamintului, promovarile si examenele se dau pe bani grei, iar clanurile au ajuns sa troneze peste universitati, fie ele de stat sau particulare. Unii tineri nu si-au gasit locul intr-un astfel de sistem si au luat drumul strainatatii.

Timp de 15 ani, invatamintul romanesc a fost lasat pe mina mai multor ministri, numai ca fiecare a facut reforma pe limba lui, fara ca cei direct implicati - elevi, studenti, profesori - sa inteleaga ceva. Numai in ultimii 12 ani, in fruntea sistemului educational au stat cinci oameni, dar fiecare a incercat sa stearga ceea ce predecesorii facusera si sa o ia de la capat cu reforma. Daca, inainte de 1989, toata lumea trebuia sa promoveze clasa, sa obtina titlul dorit, chiar daca isi punea doar semnatura pe teza prezentata, politica de atunci se perpetueaza si acum.

Numai ca atunci politica educationala era facuta de "specialisti" precum Suzana Gidea, ministrul care, in timp ce conducea Invatamintul, a cerut, printr-o nota oficiala, Ministerului Culturii sa justifice de ce se intirzie cu tiparirea manualelor. Nu a primit raspuns, iar dupa citeva luni a ajuns chiar ea in fruntea Ministerului Culturii si si-a dat singura raspuns, tot printr-o nota oficiala.

Miclea nu asculta de profesori

Actualul ministru Mircea Miclea a intrat in conflict direct cu profesorii, pe motiv ca nu-i consulta atunci cind ia anumite decizii, precum cea de descentralizare a scolilor, de stabilire a salariilor sau de reasezare a domeniilor din universitati. Mai mult, vrea sa dea de-o parte clanurile din universitati si sa impuna un Cod etic prin care sa fie interzise promovarile rudelor. Numai ca Miclea nu a dovedit, decocamdata, ca este capabil sa faca ordine in propria ograda, adica in minister, si ca poate renunta la promovarile pe linie de partid. Nu mai departe de luna iunie a acestui an, sotia colegului sau de partid, ministrul Vasile Blaga, a devenit director juridic si de control, desi este inginer mecanic.

Elevii trebuie sa se astepte si ei la schimbari, testele din timpul anilor de studiu vor conta pentru admiterea in licee.

Athanasiu a revenit la Marga

Alexandru Athanasiu a fost ministrul Educatiei timp de un an si jumatate, iar misiunea sa, data de guvernul care l-a desemnat, a fost de a remedia o parte dintre greselile anterioare. Astfel ca a readus in discutie o parte dintre proiectele propuse de catre Andrei Marga, dar prezentindu-le ca fiind ale partidului din care facea parte. A ajuns la concluzia ca este bine ca scolile sa fie finantate in functie de numarul de elevi, iar banii sa fie gestionati de directorii acestora. A interpretat noua lege in favoarea elevilor care sustineau bacalaureatul: probele promovate sint recunoscute si se repeta doar cele ratate.

Andronescu si politica scandalurilor

Cind a venit ca ministru in anul 2000, Ecaterina Andronescu a incercat sa schimbe directia reformei pornite de Marga. Si chiar a reusit. Masurile luate in timpul mandatului sau aveau sa stirneasca scandaluri in urmatorii ani. A limitat numarul manualelor alternative, pentru o singura disciplina, la trei, fiind acuzata ca prin acest lucru piata manualelor nu este lasata libera, iar anumite edituri care aveau legaturi urmau sa fie avantajate. Tot de la decizia ministrului Andronescu a pornit si scandalul legat de informatizarea scolilor. Contractele au fost atribuite fara licitatie firmei Siveco, la preturi mult mai mari decit preturile pietei. In acest an, presedintele Basescu a cerut scaderea preturilor, iar contractele au fost renegociate.

Marga si reforma tirzie

Bazele reformei invatamintului au fost puse in momentul in care Andrei Marga a devenit ministrul Educatiei Nationale, adica in 1997. Timp de trei ani, a pus in aplicare Legea Invatamintului din 1997: primul examen de capacitate (1999), bacalaureat cu 7 probe (1999), calificative in loc de note la clasele I-IV, admiterea la facultate pe baza mediilor de la Bac. Schimbari noi, care au adus alte nemultumiri elevilor si profesorilor. In mandatul sau au avut loc 39 de proteste de strada. Scolile au trecut la administratia locala. In aceasta perioada, a inceput dotarea scolilor cu primele calculatoare in clase, iar numarul claselor de informatica si de limbi straine a fost marit.

Petrescu, un nume sters

Virgil Petrescu s-a ocupat sa conduca invatamintul in perioada 1996-1997. Perioada scurta de timp cit a stat in functie releva faptul ca nu a avut prea multe initiative, ba chiar a fost destul de contestat. A schimbat anumite metodologii in ceea ce priveste examenele de admitere, iar elevii au fost bulversati, nemaistiind ce se vrea, exact, de la ei.

Maior a facut legi, dar a incurajat acelasi sistem

Liviu Maior a fost ministrul Invatamintului in perioada 1992-1996. Timp de patru ani, a reusit sa faca reglementari fundamentale: Legea invatamintului si Statutul Personalului Didactic. Tot in timpul mandatului sau, au aparut primele programe noi de invatamint, care le inlocuiau pe cele comuniste. Chiar daca au aparut legi noi, acest lucru nu a insemnat si o schimbare propriu-zisa a sistemului. Ideea manualelor alternative a aparut tot in aceasta perioada, fiind, de fapt, un proiect in valoare de 25 de milioane de dolari, finantat de Banca Mondiala.

Elevii, cobai pe termen lung

Elevi deveniti cobai. Cu ajutorul lor se tot experimenteaza, de la an la an, metode si metodologii pentru invatamintul preuniversitar.Examenele se schimba, iar copiii, profesorii si parintii afla doar in pragul concursului ca pentru reusita lor conteaza si notele din anii absolviti, fie la scoala, fie la liceu.

De la an la an, rezultatele obtinute de elevi la Capacitate sau la testele nationale sint tot mai slabe. La examenele de trecere in clasa a IX-a, din 2001, procentul de promovabilitate a fost de peste 87%. De atunci, rezultatele au fost tot mai mici, astfel incit anul acesta doar 70,4% dintre elevi au fost declarati admisi la testele nationale. Acest lucru poate fi pus, pe linga interesul tot mai scazut al elevilor, si pe seama schimbarilor frecvente care se fac in ceea ce priveste examenele. Dar, pentru ca guvernarea tocmai s-a schimbat, modificarile nu se opresc, elevii trebuie sa se pregateasca, pentru ca regulile nu vor ramine asa cum le stiu ei acum.

Testele anuale conteaza pentru admiterea din 2009

Noua politica a Ministerului Educatiei are in vedere ca din acest an scolar sa fie introduse, pentru anumiti ani de studiu, teste de care se va tine cont atunci cind elevii vor trebui sa intre la liceu. Elevii de clasa a VI-a, a VII-a si a VIII-a vor sustine la sfirsitul fiecarui an scolar cite un test dupa model european, care sa arate ce stie si ce talente are elevul. "Nu e corect ca un elev care e talentat la muzica, de exemplu, sa pice examenele pentru ca nu stie matematica. Pe baza acestor testari se va face admiterea in liceu incepind cu 2009, cu elevii care acum intra in clasa a V-a", a spus ministrul Miclea.

Evaluarea calitativa a rezultatelor scolarului se va face cu ajutorul mai multor instrumente. In functie de virsta, de particularitatile psihopedagogice ale elevului si in functie de discipline, evaluarea se face prin lucrari scrise, activitati practice, referate si proiecte, interviuri, portofolii si alte instrumente aprobate de directorul scolii. Pentru examenele nationale de anul viitor, Ministerul Educatiei a facut citeva modificari. Parintii nu vor mai avea voie sa stringa bani pentru orice fel de protocol, iar comisiile judetene de testare nationala sau bacalaureat vor lua toate masurile ca in toate centrele de examen sau de evaluare sa se poata servi masa contra cost.

Mirajul descentralizarii care aduce bani mai multi scolilor

"Nu sint bani, nu avem cu ce sa facem treaba". De la profesori la inspectori scolari, de la directori de scoli la directori din Ministerul Educatiei, toti pun pe seama subfinantarii situatia scolilor, a profesorilor, dar si a rezultatelor obtinute de elevi.

Descentralizarea este, in prezent, cuvintul care ii face atit pe unii profesori, cit si pe ministru sa creada ca mai exista o sansa ca invatamintul preuniversitar sa fie asezat pe linia de plutire. Numai ca vor trece citiva ani pina cind alti guvernanti isi vor da seama ca nu aceasta e solutia si vor aduce noi schimbari.

Statul ofera pentru educatia unui elev intre 15 si 17 milioane de lei pe an, in aceasta suma intrind costurile pe manuale, transportul, salariile profesorilor, reparatiile din scoala, dar si bursele. Astfel, necesarul nu este acoperit. "Noi platim salariile, dar salariile sint mici", spune Ilie Dogaru, directorul Consiliului pentru Finantarea Invatamintului Preuniversitar. Pentru a scapa de subfinantare, ministrul Educatiei vede in descentralizare cea mai buna solutie. "Banii vin de la bugetul de stat si eu sint foarte constient ca a descentraliza inseamna a pune mai multi bani in sistem. Descentralizarea reuseste daca se da o injectie financiara. De aceea, in anul bugetar viitor, tinta mea este 5% din PIB pentru Educatie", a explicat Mircea Miclea.

Directorul e seful, fiecare profesor raspunde de calitate

In cadrul invatamintului descentralizat, persoana direct responsabila pentru calitatea educatiei furnizate este directorul scolii. El are calitatea de evaluator si angajator al profesorilor, este ordonator de credite si aplica sanctiuni. Monitorizeaza activitatea de formare a personalului didactic si controleaza procesul educativ. De trei-patru ori pe saptamina, trebuie sa efectueze asistente la orele de curs, astfel incit fiecare profesor sa fie asistat cel putin o data pe semestru. Anual, directorul este obligat sa elaboreze un raport general privind starea si calitatea invatamintului din unitatea pe care o conduce. Presedintele consiliului profesoral si al consiliului administrativ este tot directorul scolii. Toate atributiile sefului unitatii de invatamint sint in favoarea beneficiarului, adica a elevului.

Performanta face salariul

Mircea Miclea vrea sa adopte o strategie prin care sa diferentieze salariile profesorilor in functie de performante. "Sint de acord ca salariile profesorilor performanti sa fie dublate sau chiar triplate. Insa pentru cei care nu isi dovedesc performanta, nu se va justifica majorarea salariilor. De exemplu, in cazul profesorilor din cele 193 de scoli in care nici un elev nu a promovat anul acesta testele nationale, majorarea salariilor nu se justifica", a spus ministrul Educatiei.

Profesorii imbatrinesc invatamintul

In invatamintul universitar predau aproximativ 1.300 de cadre didactice cu virsta de peste 65 de ani, dintre care 130 au peste 70 de ani. Majoritatea sint conferentiari si profesori universitari. Universitatile in care predomina cadrele de peste 65 de ani sint Universitatea "Transilvania" din Brasov, Universitatea "Babes Bolyai" din Cluj-Napoca si Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi. Salariile mici, conditiile proaste de munca si mai ales faptul ca unii profesori tin de scaune sint principalele motive pentru care tinerii nu vor sa devina cadre didactice. Profesorii si conferentiarii care au 65 de ani uita sa mai iasa la pensie. Tin de scaune si nu-i lasa pe cei tineri sa fie promovati.

Manualele, de la alternative la afaceri de partid
Elevii din licee si scoli invata dupa manuale ieftine si proaste, alese dupa criterii de pret si nu dupa cel al calitatii. Profitul este de partea anumitor edituri care au facut din manuale o adevarata afacere, uneori chiar de partid.

"Inca din 2001, Ministerul Educatiei a deschis o portita prin care orice SRL de pe strada putea sa vina cu un pret de dumping si sa elimine toate ofertele care au preturi cu 30% mai mari. Daca in anii trecuti problema era pretul, in acest an, oamenii din acest minister au gasit o smecherie legata si de calitate. La evaluarea pe continut, daca unul dintre evaluatori da un punctaj mic, atunci manualul este exclus din start, aruncat la gunoi, ceilalti evaluatori nici nu se mai uita peste el", spune Mihai Penescu, presedintele Asociatiei Editorilor cu Profil Pedagogic.

Un manual de un leu si 30 de bani

Pe lista rezultatelor licitatiei de la inceputul lunii martie apar edituri practic necunoscute, cum ar fi LVS Crepuscul, care a cistigat la toate categoriile la care a concurat, cu ajutorul pretului practicat. De exemplu, manualul de chimie pentru scolile de arte si meserii editat de Akademos Art si Vis Print costa 13.000 de lei, adica un leu si 30 de bani. "Nu s-a facut niciodata o ancheta ca sa vedem cum isi acopera costurile aceste edituri... Regimul Nastase-Andronescu a sters tot ce a facut Marga. A reprezentat o mare frina si astfel se compromite ideea de carte scolara", spune Daniela Papadima, directorul Editurii Humanitas.

Editorii au acuzat MEC ca "mentine o administratie PSD de rea-credinta si opusa schimbarii si ca a favorizat anumite edituri in ceea ce priveste cistigarea licitatiilor pentru manualele alternative". "In 2000, Banca Mondiala si-a incheiat proiectul introducerii manualelor alternative, iar MEC a preluat ulterior modelul si l-a schimbat, pe ici, pe colo, in punctele esentiale, astfel ca, in urmatorii ani, pretul a devenit un criteriu determinant, care a pus in umbra calitatea manualelor", declara Mihai Penescu, presedintele AEPPC.

Legea universitatilor, legea clanurilor si a favoritismelor

Universitati controlate de clanuri, unde legea nepotismului bate legea invatamintului. Examene promovate pe bani grei, diplome de licenta sau de doctorat acordate fara a se tine cont de calitatea tezelor. Specializari create doar pentru a da de lucru anumitor profesori care scot pe banda rulanta studenti, care pe piata muncii nu au nici un fel de cautare. Asa arata invatamintul universitar romanesc, iar masurile reformatoare care s-ar impune si despre care vorbesc guvernantii mai pot fi impuse de catre UE, cu forta, in mediul academic.

"Anul acesta, pentru prima data, trecem in mod real la un sistem de invatamint compatibil cu cel european", a afirmat Mircea Miclea zilele trecute. Chiar daca declaratia ministrului a fost facuta intr-o tentativa de a-si supraevalua meritele mandatului sau la Educatie si Cercetare, ea contine totusi un adevar, spus pe jumatate, din pacate. Reforma in mediul academic nu este nicidecum un act de vointa al universitarilor si cercetatorilor, ci o sarcina impusa in primul rind prin semnarea Conventiei de la Bologna, in 1999.

Cursuri si profesori la reciclare

Aplicarea acesteia incepind cu anul 2005 a creat panica in rindul celor mai multi universitari, in primul rind, din cauza reducerii primului ciclu de studii de la patru la trei ani. Automat, aceasta va presupune si scoaterea din circuit a unor cursuri pe criteriul performantei si importantei in formarea studentilor. Sutele de cursuri neactualizate de zeci de ani sau cele introduse samavolnic in programa, doar pentru a da o piine unor cadre didactice, vor disparea, iar cele ramase vor trebui sa se adapteze regulilor liberei concurente pe piata. Marea incercare a universitarilor va fi, de fapt, la anul, cind studentii admisi acum in anul I, dupa ce vor urma cursuri cu caracter general in primele doua semestre, vor avea libertatea sa-si aleaga singuri cursurile de specializare. Aceasta ar trebui sa duca nu doar la eliminarea "naturala" din sistem a profesorilor nevandabili, ci si a specializarilor fara corespondent pe piata muncii. Convulsiile sociale in universitati sint din acest motiv previzibile, iar modul de reactie al MEC in aceasta privinta va da, practic, si adevarata masura a reformismului.

Calitate, dar sa stim si noi

Nu mai putin importanta pentru "schimbarea la fata" a mediului academic va fi aplicarea legislatiei cu privire la asigurarea calitatii.

Adoptata prin ordonanta de urgenta in aceasta vara, intr-un moment neprielnic si fara o dezbatere prealabila, asa-numita "lege a calitatii" a stirnit insa controverse aprige. In conditiile subfinantarii, ea este inoperabila, au boicotat sindicalistii imediat. Dincolo de criticile aduse, care au facut ca proiectul de aprobare a ordonantei de urgenta sa se impotmoleasca in Senat, "legea calitatii" este necesara fie si numai prin faptul ca, o data la patru ani, va fi evaluata calitatea activitatii fiecarui cadru didactic si a fiecarui program de studiu. In plus, anual, calitatea va fi testata prin sondaje aplicate studentilor, absolventilor si angajatorilor.

Comitii si iar comitii

Responsabila cu calitatea in universitati va fi Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamintul Superior (ARACIS), o institutie independenta, care va inlocui, practic, vechiul Consiliu National de Evaluare si Acreditare Academica (CNEAA). Demersul de metamorfozare a acestei structuri este vazut insa de parlamentarii din Opozitie ca o tentativa de politizare a invatamintului superior, existind precedentul nefericit al infiintarii Registrului National al Expertilor (RNE). Dupa ce si-au pus in el toate sperantele de reforma, universitarii si cercetatorii s-au dezumflat rapid dupa alegerea ca "experti" a unor nume extrem de controversate, precum si a multora dintre cei care au fost responsabili de selectie.

Pentru o compromitere totala a ideii de reforma, in paralel, Consiliul National de Cercetare Stiintifica in Invatamintul Superior (CNCSIS) a declansat propriul concurs de reinnoire a comisiilor. La rindu-i, Consiliul National de Atestare a Diplomelor, Titlurilor si Certificatelor Universitare (CNADCU), care a facut ca doctoratul sa cada in derizoriu in ultimii ani prin emiterea a sute de titluri, functioneaza in continuare si va fi stingherit, probabil, doar in 2010, cind prima generatie "Bologna" va finaliza primele doua cicluri de studii (licenta si masterat).

Gastile nu vor sa auda de etica

Masura reformatoare cel mai greu de aplicat in mediul academic va fi aceea a decapitarii clanurilor, care, in unele institutii, controleaza facultati intregi. Opozitia la schimbare a fost deja exprimata de universitari la lansarea studiului "Etica in universitati", comandat de MEC unei echipe de la SNSPA. Contestat ca neprofesionist si pentru ca nu ar oferi o imagine corecta a universitatilor romanesti, studiul a pus totusi degetul pe cel putin o rana a acestora, si anume cea care tine de nepotism, clientelism politic si favoritisme la angajari, evaluari si promovari. Tocmai de aceea, ministrul Mircea Miclea vorbeste acum la imperativ despre adoptarea unui cod etic de catre fiecare institutie in parte. Cum replica universitarilor a fost dura, lui Miclea nu i-a mai ramas decit sa-i ameninte cu sistarea oricarei finantari, in cazul in care nu se conformeaza pina la sfirsitul anului 2005.

"Procesul Bologna" prin lupa studentului

• primul ciclu de studii universitare este licenta (3 ani, 180 de credite transferabile), cu exceptia Stiintelor juridice si a Stiintelor ingineresti, unde studiile vor dura patru ani (360 de credite). La Medicina si Arhitectura, durata studiilor ramine aceeasi (6 ani);

• indiferent de forma de invatamint (zi, frecventa redusa, la distanta), durata studiilor e aceeasi;

• admitere pe domenii (66), nu specializari (369 pina anul acesta);

• diploma de licenta va fi eliberata cu un supliment de diploma, care precizeaza specializarea si chiar cursurile urmate.

50.000 de tineri supradotati au renuntat la educatia romaneasca

Romania este locul in care zeci de mii de copii se pierd pe drumul spre performanta sau isi contureaza acest drum in afara granitelor. In timp ce unu din patru absolventi de liceu sau facultati viseaza sa plece, lipsa unui sistem centrat pe programe educationale cu tinta precisa in nevoile actuale si politicile educationale ale liceelor sau universitatilor din alte tari ii fac pe tineri sa renunte la studiile in Romania.

"Peste 50 de mii de tineri romani supradotati sint plecati in strainatate. Returul este foarte firav. Daca s-au intors mai mult de citeva sute, e mare miracol", spune profesorul Florin Colceag, directorul IRSCA Gifted Education. Aceasta este o organizatie neguvernamentala care se ocupa de copiii supradotati din Romania. De asemenea, un studiu al Fundatiei pentru o Societate Deschisa arata ca, in ultimii trei ani, 25% dintre absolventii de liceu sau de facultate viseaza sa plece din tara.

Superoferta de matematicieni si informaticieni

Romania exporta matematicieni pe banda rulanta. Astfel, completam un podium mondial pe care se mai afla China si India. "Ei pleaca pentru o instructie care se gaseste doar la primele sase sau opt universitati americane", spune Dinu Serbanescu, redactor-sef la "Gazeta Matematica". Anul acesta, din cei opt elevi romani care au intrat la Princeton, trei studiaza matematica. Au plecat pe domenii diverse, si nu numai in America. Europa de Vest, in special Franta, constituie o alta destinatie predilecta. Predomina matematica si informatica, insa foarte multi dintre cei care aleg sa lase Romania in urma se orienteaza spre stiintele socio-umane, unde cercetarea este costisitoare si obligatorie pentru o cariera academica si profesionala de succes.

Romanii pleaca sa studieze, strainii vin sa faca afaceri

Problemele puse de un exod al inteligentei sint foarte grave. "Am livrat foarte multe creiere stiintifice si am atras creiere antreprenoriale, pentru ca noi nu avem la nivel preuniversitar o cultura antreprenoriala", explica Florin Colceag infuzia de capital uman din strainatate si orientat spre arta afacerilor, in lipsa celor care au plecat. Mai mult chiar, si atunci cind se intorc, tinerii plecati nu sint absorbiti, din lipsa existentei unei piete care sa ii primeasca. Vina este, in opinia dinsului, a sistemului de invatamint care incurajeaza o cultura a obedientei, si nu una creativa: "Trebuie incurajat potentialul individual si utilizarea lui".

Nu avem un sistem de a descoperi talente

In Romania, aproape 5% din rindul tinerilor sint supradotati. Foarte multi se pierd insa pe drumul catre performanta. Nu sint descoperiti. "Faptul ca aproape 70% dintre olimpicii la matematica provin din familii care au legatura cu invatamintul demonstreaza ca trebuie un os de dascal care sa descopere capacitatea de a rationa repede si corect", afirma Radu Gologan, coordonatorul lotului national de olimpici la matematica.

Solutia ideala si care, de altfel, functioneaza in peste 40 de tari, inclusiv in Rusia, Serbia, Croatia sau Slovenia, este crearea unor centre speciale de cercetare care sa lucreze cu acesti copii supradotati. Astfel de tari au dat drumul unui sistem de educatie bazat pe programe cu tinta precisa, care sa acopere nevoile actuale. Olimpicii care au sedus Vestul
In ultimii cinci ani, Romania a cistigat aproape 300 de medalii la olimpiadele scolare internationale.

Fara zgomote si blitzuri, fara ifose de fotbalisti in voga, s-au inscris la universitati celebre si au continuat sa cistige premii pentru ele. "Dupa 1990, majoritatea plecau din tara. Acum, olimpicii romani, daca nu pleaca la Princeton sau la Harvard, nu se mai duc oriunde", spune Radu Gologan, coordonatorul lotului national de olimpici la matematica. Dar nici aceasta nu este o problema. Cele 82 de medalii, dintre care 25 de aur, obtinute la internationalele de matematica in ultimii 15 ani, reprezinta un standard pentru Romania. Unul dintre cele mai ridicate din lume.

Strainii le dau bani de buzunar, MEC le pierde urma

Olimpicii internationali primesc burse speciale, oferite de universitatile de top din Statele Unite si din Europa de Vest. Aceste burse acopera integral costurile studiilor, cazarea, masa si chiar banii de buzunar. Acolo sint vedete si sint tratati ca atare.

Unii pleaca de dorul competitiei. Sa fie impreuna cu cei mai buni, in medii care concentreaza valorile, este esential pentru ei. Este motorul ce i-a condus spre performanta, dupa cum afirma chiar indrumatorii lor de la loturile nationale. Odata intrati pe portile universitatilor occidentale, nu toti aleg sa continue linia pe care au plecat. Unii se reprofileaza. "Doar 60% dintre cei care au plecat cu premii la matematica mai fac matematica. Ceilalti fac altceva. Chiar si literatura comparata", mai afirma Gologan.

Nimeni nu stie citi olimpici romani au plecat. Nici macar Ministerul Educatiei nu are habar. In astfel de conditii, ar fi un adevarat eveniment ca cineva sa ii astepte la intoarcere… daca se vor mai intoarce.

Tinerii nu mai invata, profesorii nu mai predau

Decanii facultatilor de orice profil din tara au remarcat ca, de la an la an, absolventii de liceu sint tot mai slab pregatiti. Pe de alta parte, tinerii se pling ca profesorii nu se tin de treaba.

Din ce in ce mai multi tineri care vin la facultate au un nivel scazut de pregatire. Rectorul Academiei de Stiinte Economice, Ion Gheorghe Rosca, afirma ca multi tineri admisi povestesc despre absenta profesorilor de liceu de la ore. Pentru ca dascalii isi neglijeaza orele in favoarea unor slujbe paralele mai banoase, nivelul de pregatire a majoritatii s-a diminuat. In acelasi timp, liceele cu traditie din tara formeaza tineri competitivi. Solutia intrevazuta de rector o reprezinta clasificarea calitativa a scolilor: "In aceste conditii, ASE-ul nu ar mai da examen, pentru ca ne-am baza pe pregatirea din liceu".

Lipsa banilor si deteriorarea statutului social al profesorilor ii determina pe cei mai inteligenti absolventi de cursuri superioare sa fuga de catedra. Calitatea educatiei profesorilor scade vizibil in acest context social, iar gradul lor de implicare este din ce in ce mai redus: "Pentru ca profesorii de liceu nu mai merg la ore, industria meditatiilor este in plina dezvoltare", considera Rosca.

Cantitate fara calitate

Un alt factor care ii face pe profesorii de facultate sa ofteze dupa studentii de altadata il reprezinta si numarul tot mai mare al celor care se inscriu in invatamintul universitar. Daca pina in anii ’90 doar un sfert dintre liceeni intrau la facultate, astazi, numarul absolventilor de liceu este de cele mai multe ori egal cu cel al admisilor la nivelul urmator.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe