Mai putin entuziasti, mai saraci, dar veseli

Spre comparatie, vecinii de la sud de Dunare sunt creditati cu cinci procente in plus, croatii cu 52% si turcii cu doar 35%. Cea mai mare sustinere ne-o acorda state precum Suedia, Grecia sau Danemarca. La polul opus se situeaza Austria si Germania, care nu vad cu ochi buni aderarea tarii noastre. Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, crede ca aceasta situatie se datoreaza lipsei activitatii de lobby romanesc la nivelul statelor din vechea garda a UE.

"Ma ingrijoreaza procentul de 45% al celor care sustin aderarea Romaniei. Trebuie sa va faceti cunoscuti si recunoasterea va veni. Romania este tara cel mai putin cunoscuta in acest moment in cadrul UE", a apreciat Scheele. Sociologul Dumitru Sandu, unul dintre autorii studiului, a precizat ca la aceasta ora nu se poate aprecia daca acest indice de perceptie s-a imbunatatit sau nu, intrucat nu exista alte date compartive in eurobarometrul anterior.

Rom?nia ramane insa tara in care se inregistreaza cea mai mare incredere in Uniunea Europeana, cu toate nivelul acestei increderi a scazut in ultimul an, de la 74 la suta la 68 la suta, pe fondul cresterii gradului de cunoastere a institutiilor comunitarea si a rolului lor, dar si, potrivit lui Scheele clarificarilor oferite recent privind rolul UE in Rom?nia care a demitizat imaginea Uniunii de unde curge numai lapte si miere.

"Increderea in Uniune a scazut putin, poate si pentru ca noi am incercat in ultimul an sa fim mai expliciti privind rolul Uniunii in Rom?nia: nu suntem aici pentru a arbitra conflictele interne, pentru a ne substitui autoritatilor rom?nesti si a rezolva problemele rom?nilor, ci pentru a-i ajuta sa isi rezolve singuri problemele. Scaderea de popularitate este pretul platit pentru sinceritate, dar eu cred ca merita", a aratat oficialul european.

De altfel, campania de explicitare acestui rol a avut drept consecinte si o scadere a euro-optimismului romanilor de la 76 la suta la 65 de procente din numarul repondentilor si o recrudescenta a procentului de indiferenti de la 18 la 26%. O usoara ascendenta se consemneaza si in cazul euroscepticilor, procentul acestora ajungand sa reprezinte o zecime din numarul intervievatilor odata cu cresterea ponderii celor care au un grad relativ bun de cunoastere a UE, de la 28 la 42%.

De altfel, 55 la suta dintre respondentii rom?ni sunt ingrijorati de dificultatile pe care le va provoca aderarea in domeniul agriculturii, jumatate de cresterea numarului taxelor ce vor fi platite de Rom?nia, iar 47 la suta de nivelul tot mai mare al dependentei de droguri.In schimb, increderea rom?nilor in justitie se situeaza la nivelul de 35 la suta, in crestere cu noua puncte procentuale fata de toamna anului 2004, insa cu mult in urma mediei statelor membre UE, unde increderea in justitie se afla la 50 la suta fiind in unele tari mai mare decat increderea in UE.

Paradoxal, optimismul romanilor e invers proportional cu nemultumirea fata de nivelul de trai, 55 la suta dintre acestia indicand saracia ca una dintre cauze. Desi nivelul este inferior fata de situatia din cele 15 state membre ale UE si a celor primite in ultimul val de aderare, romanii conduc in topul candidatilor la aderare in ceea ce priveste cunoasterea limbilor occidentale, cu 34 de procente, comparativ cu Bulgaria cu 22% cunoscatori ai unei limbi comunitare, in timp ce 2% din tineri cu varste intre 15 si 24 de ani cunosc cel putin o limba straina.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe