Relatia cu China ingheata din cauza afacerilor

China urma sa realizeze in Romania trei mari lucrari de infrastructura: un pod peste Dunare, la Braila, o companie de telefonie fixa - detinuta de Compania de Posta, dar avand ca furnizor de echipamente compania chineza ZTE -, precum si reabilitarea centurii Capitalei. Primul care a avertizat public asupra riscului blocarii relatiilor cu China a fost ministrul de stat Gheorghe Seculici, care intre timp a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Pogea.

"In acest moment exista riscul intreruperii relatiilor de colaborare", scria Seculici intr-un raport privind activitatea sa, prezentat conducerii PD la data de 1 august. El a aratat ca au existat mai multe runde de discutii pentru a "lamuri" contractele demarate in perioada 2000-2004, "cand a fost creata o situatie delicata pentru statul roman, prin semnarea unor contracte cu China, care nu au fost onorate".

Fostul ministru mai anunta ca exista posibilitatea ca investitia in podul de la Braila sa fie transferata la nivel local, prin crearea unui parteneriat intre judetele Galati, Braila si Tulcea, dar nu avanseaza nici o solutie pentru finalizarea, impreuna cu parteneri din China, a celorlalte doua mari lucrari de infrastructura. Surse diplomatice au confirmat existenta unor tensiuni in relatiile economice dintre cele doua tari, insa, deocamdata, nu se doreste transformarea diferendului intrun conflict public.

Ministrul de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, afirma ca relatiile politice dintre cele doua tari sunt "exceptionale", dar nu neaga existenta unor tensiuni. In sprijinul afirmatiei sale, oficialul roman a adus argumentul vizitei pe care presedintele Basescu o va face in China, in ianuarie 2006. Lansarea operatorului de telefonie fixa Postelecom este amanata ca urmare a refuzului partii romane de a mai acorda garantii guvernamentale pentru finantarea proiectului.

Guvernul ar fi trebuit sa participe cu o investitie in valoare de 130 milioane de dolari. "S-a semnat un contract de intentie cu Guvernul roman, care implica finantarea proiectului de catre Banca de Import-Export a Chinei prin garantii guvernamentale sau active imobiliare ale Postei. Nici una dintre conditii nu mai poate fi satisfacuta, intrucat se vrea privatizarea Postei", ne-a declarat Zsolt Nagy, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor.

Actionariatul Postelecom este format din Posta Romana, cu un procent de 80 la suta, si alti actionari minoritari, ca Grupul Industrial Roman, BCR, SIF Oltenia si SIF Banat-Crisana. Oficialul roman a mai precizat ca le-a expus problema finantarii responsabililor chinezi in timpul vizitei sale oficiale din aprilie. "Am convenit ca vom cauta alte solutii pentru continuarea negocierilor tehnice, comerciale si financiare intre ZTE si Posta Romana pentru realizarea proiectului Postelecom, din perspectiva privatizarii Postei si a Postelecom", ne-a mai precizat ministrul Comunicatiilor.

Disputa, in aparent exclusiv economica, are si o fateta politica. De privatizarea Postei sunt interesate si companii europene. Potentiala garantare a creditului cu active imobiliare ale Postei ar complica ecuatia viitoarei privatizari prin introducerea unui actor extraeuropean in procesul de negocieri. Garantarea guvernamentala a creditului ar pune Bucurestiul intr-o situatie delicata in fata Uniunii Europene, care ar putea taxa demersul ca fiind unul de natura sa vicieze mediul concurential, prin crearea unor pozitii preferentiale unei companii private. In ceea ce priveste proiectele de infrastructura, ele urmau sa fie realizate in parteneriat public-privat cu firme din China.

Stoparea demersurilor s-a facut, potrivit autoritatilor romane, deoarece Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) intentioneaza crearea unui nou cadru legislativ pentru parteneriat. Potrivit intelegerilor semnate anul trecut, firma China Road Bridge Corporation urma sa largeasca la patru benzi Centura ocolitoare a Capitalei - proiect in valoare de 544 milioane euro - si sa realizeze un nou pod peste Dunare, la Braila, in valoare de 585 milioane euro.

Deocamdata, acestea sunt "chestiuni moarte", spune un oficial al ministerului. Sunt neclaritati referitoare la parteneriatele public-private, care ies din aria de competenta a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale - beneficiarul celor doua proiecte, ne-a declarat unul dintre directorii generali adjuncti din cadrul companiei. Ieri, oamenilor de afaceri chinezi li s-a explicat situatia de catre un consilier pentru relatii financiare externe din cadrul MTCT, pentru ca ministrul Gheorghe Dobre se afla intr-un scurt concediu de odihna.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe