Situatia de criza iscata la Hadareni- gestionata cat se poate de prost tocmai de autoritatile romane- si ecoul puternic la nivel international, continua sa starneasca reactii in randul opiniei publice. Dupa ce statul roman a fost tras de urechi de organisme internationale pentru haosul din administratia publica locala si lipsa comunicarii intre "centru" si organismele locale, acum chiar membrii societatii civile acuza "politica de dezinteres" a statului roman sau "interesele de grup" ce stau in spatele actiunilor unor inalti functionari ai statului datori sa medieze conflictul "Hadareni". In scandalul Hadareni, cei mai afectati raman insa localnicii care nu inteleg de ce, dupa hotararile CEDO, prin care romii au fost despagubiti, casele lor trebuie scoase la vanzare.

Seful Biroului pentru Drepturile Omului din cadrul Ligii Pro Europa, Haller Istvan, a acuzat Ministerul Afacerilor Externe de imixtiune in actul de justitie in cazul "Hadareni". Haller a criticat dur ideea avansata de MAE potrivit careia trebuie luata in considerare doar decizia CEDO in cazul Hadareni, iar sentinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa nu mai fie aplicata.

Cu alte cuvinte, conform MAE, executarea sentintei Instantei Supreme ar trebui oprita. Potrivit lui Haller, este inadmisibil faptul ca hotararile CEDO care stabilesc daune importante pentru romii din Hadareni nu au fost aplicate pana acum. "Romania a ratificat, in mai 1994, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, iar hotararile CEDO care stabilesc daune pentru romii din Hadareni pe toata perioada scursa de atunci pana in prezent nu au fost puse in aplicare pana acum", a declarat Haller Istvan in cadrul unei dezbateri la Clubul Presei din Targu Mures.

Referitor la contestatia la executare silita depusa de romanii pe ale caror case s-a pus sechestru in 10 august, Haller Istvan considera ca "este deosebit de grav daca un minister se implica in actul de justitie si sugereaza Judecatoriei Ludus ce solutie sa dea". "Daca instantele vor decide nepunerea in aplicare a executarii silite, noi, cei de la Liga Pro Europa, vom sfatui romii sa se adreseze din nou Curtii Europene a Drepturilor Omului. Putem arata clar ca MAE si-a folosit puterea pentru a interveni in actul de justitie", a spus Haller.

El a adaugat ca a vorbit cu juristi internationali care i-au dat asigurari ca atat sentintele date de CEDO, cat si cele date de instantele interne sunt aplicabile. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a respins ieri acuzatiile formulate de seful Biroului pentru Drepturile Omului din cadrul Ligii Pro Europa.

Intr-un comunicat dat publicitatii, MAE declara ca "singura corespondenta initiata de Agentul guvernamental cu Judecatoria Ludus dateaza din data de 12 august 2005. Prin aceasta adresa, Agentul guvernamental a solicitat, in baza prevederilor art. 6 alin. 2 din Ordonanta de Guvern nr. 94/1999, informatii privind strict existenta sau nu a unor eventuale demersuri de executare silita, fara referiri la continutul hotararilor CEDO".

Guvernul s-a angajat sa plateasca celor 18 reclamanti sume cuprinse intre 11.000 si 23.000 de euro cu titlu de despagubiri materiale si morale (in total 262.000 de euro), iar reclamantii au renuntat la orice pretentii. La 12 iulie 2005, CEDO a pronuntat o hotarare privitoare la ceilalti sapte reclamanti, care nu acceptasera solutionarea pe cale amiabila a cauzei. Acestora le-au fost acordate sume cuprinse intre 11.000 si 95.000 de euro cu titlu de daune materiale si morale, in valoare totala de 238.000 de euro.

Curtea a precizat ca "aceste sume constituie solutionarea deplina si definitiva a cazului, incluzandu-le pe acelea acordate la nivel intern". Actiunea din 10 august, de punere a sechestrului pe bunurile urmaribile ale celor sapte persoane de nationalitate romana din localitatea mureseana Hadareni, vine in urma unei hotarari a Curtii de Apel Targu-Mures din februarie 2004, confirmata in luna mai a acestui an de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Sentinta Curtii de Apel Targu-Mures din 27 februarie 2004 a acordat victimelor constituite in parti civile despagubiri materiale in valoare totala de 1,3 miliarde de lei vechi si daune morale in valoare totala de 580 de milioane de lei vechi.

Casele si bunurile romanilor care au incendiat in anul 1993 locuintele romilor din Hadareni, vor fi evaluate, vanzarea acestora putand fi oprita doar de instanta de judecata. Executarea silita a inceput cu identificarea bunurilor mobile si imobile ale familiilor de romani, condamnate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in luna mai a.c., sa achite 2.107.000.000 de lei cu titlu de daune morale si materiale romilor.

Potrivit procedurii civile, executorul judecatoresc a avut nevoie de o incuviintare a executarii sentintei instantei supreme, pe care a obtinut-o de la Judecatoria Ludus. Instanta locala a admis declansarea procedurii pentru recuperarea contravalorii daunelor morale si materiale pentru 14 familii de romi. Imediat, debitorii au introdus o contestatie la executare, solicitand, totodata, suspendarea executarii silite. Instanta de judecata a fixat o cautine de 16.000.000 de lei, care trebuia achitata de romani.

Cum oamenii nu au platit suma respectiva, cererea de suspendare a fost respinsa. Prin urmare, executorul judecatoresc este obligat prin lege sa continue actele de executare silita, pana cand instanta de judecata nu va decide altfel. Eugen Huruba, executorul care pune in aplicare, sentinta instantei supreme, sustine ca debitorii mai pot cere suspendarea, insa trebuie sa achite cautiunea.

"Hotararea noastra a fost investita cu formula executorie, prin urmare am fost obligat sa identific bunurile. Actiunea va continua cu expertizarea imobilelor. Eu nu sunt avocat sa dau consultanta juridica, nu pot sa spun nici debitorului, nici creditorului ce trebuie sa faca", ne-a declarat Eugen Huruba. Evolutia acestui caz va fi decisa de instanta de judecata, care pe 6 septembrie se va intruni pentru judecarea contestatiei la executare.

Post de jandarmi, special pentru Hadareni

Reprezentanti ai autoritatilor locale intentioneaza infiintarea unei structuri a Jandarmeriei in satul Hadareni, "locul celui mai grav conflict interetnic postdecembrist". Comisarul-sef Ioan Cenean, de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi Mures, sustine ca initiativa a venit din partea Prefecturii Mures si a Primariei Chetani, de care apartine satul Hadareni.

"In prezent, Jandarmeria efectueaza patrulari auto si controale punctuale ziua si noaptea", a precizat Cenean, care a adaugat ca decizia infiintarii unui astfel de post la Hadareni intra in atributia ministrului Administratiei si Internelor, Vasile Blaga. Seful IPJ Mures, comisarul-sef Ioan-Nicolae Cabulea, a precizat ca, data fiind situatia extrem de tensionata din sat din ultimul timp, in localitate au fost mobilizati jandarmi, cu aprobarea ministrului Vasile Blaga, a sefului Jandarmeriei Romane si a inspectorului general al Politiei Romane, chestorul de politie Dan-Valentin Fatuloiu.


Despre autor:

Sursa: Click.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.