Unul dintre principalii factori care fac dintr-o democratie un sistem politic mai functional decit oricare altul este libertatea. Sub diferitele ei forme: de gindire, de expresie, de asociere. Printre drepturile care deriva de aici este si dreptul la diferenta.

Realitatile romanesti ale ultimilor 15 ani au adus in dezbatere numeroase teme. Cele mai multe au semnalat, la vremea lor, simptomele unei societati aflate in criza. Citeva doar au fost cele care au declansat si campanii de presa. Printre acestea, pe linga serviciile secrete, coruptie sau soarta nationalei de fotbal, si minoritatile. Etnice, religioase si sexuale.

O schimbare da sa inceapa

"Cotidianul" si-a propus prezentarea acestor comunitati. Am considerat ca exista suficiente argumente pentru a include aici si grupurile de imigranti care traiesc in Romania. Titlul ales, "Provocarea diversitatii", incearca sa sugereze ca, in ciuda unui aparent sentiment de saturatie, problematica minoritara merita abordata. Deoarece problematica se afla la inceputul unei noi etape. Si nu e numai integrarea in Uniunea Europeana, care va (mai) aduce modificari in acest sens, ci e vorba mai ales de un proces de redefinire, de renegociere a statutului si rolului pe care-l vor avea aceste minoritati pe viitor.

Cit priveste minoritatile etnice, din cele aproape 20 cite sint in Romania, chiar daca mare parte a lor se indreapta spre un statut periferic, mai mult ruralizat, doua, maghiarii si romii, adica cele mai mari, vor cunoaste in urmatorii ani transformari semnificative. Maghiarii, dincolo de rolul jucat de UDMR pe scena politica, se confrunta cu o scadere anuala a populatiei de dimensiunile unui oras de aproximativ 30 de mii de locuitori. Populatia roma in schimb este in crestere.

Ceea ce nu constituie, desigur, o problema in sine, dar politicile de integrare ale unor segmente ale acestei populatii vor lansa provocari mai mari pentru guvernele Romaniei care vor veni decit le-au constituit chiar cele ridicate de reprezentantii maghiarilor. Minoritatile religioase in parte se suprapun, ca membri, cu cele etnice, in parte formeaza un univers nou si provocator pentru societatea romaneasca (neoprotestantii, miscarile milenariene). Cit despre minoritatile sexuale si imigrantii sint, ambele, nou-aparute in Romania si, din acest motiv, in centrul controverselor din sfera publica de la noi.

Eu vorbesc, tu vorbesti, el, ea n-aude

Romania a iesit in 1989 dintr-o lume pe care, in privinta raportarii la alteritate, o putem numi monologala si a tranzitat apoi, incet-incet spre una mai deschisa, dialogala. Dupa citeva decenii bune in care distanta sociala dintre majoritari si minoritati, in cele mai multe dintre cazuri, in loc sa scada, crestea, tranzitia ne-a ajutat cumva sa avem mai mult discernamint in gestionarea problemei.

Specialistii sustin ca globalizarea face ca lucrurile sa se deruleze intr-un ritm atit de rapid, incit comunitatile traiesc cu sentimentul ca pierd controlul asupra destinelor lor, cresc incertitudinea, sentimentul de insecuritate individuala si colectiva si scad speranta in viitor si predictibilitatea. Efectele acestea ating in egala masura atit minoritatile, cit si majoritatea/majoritatile.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.