Social • 13 Octombrie 2009 • 15:29
Un cercetator american, un luptator pentru memoria Holocaustului stabilit la New York si o autoare germana, toti de origine romana, au primit distinctia Nobel la multa vreme dupa ce au parasit tara natala, fie in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial, fie in anii grei ai comunismului.
Medicul George Emil Palade, militantul anti-nazist Elie Wiesel si scriitoarea Herta Muller s-au inscris in istoria distinctiilor Nobel, fiind propusi insa de statele adoptive in care si-au exprimat crezul profesional. Oficial, Academia Romana nu a avut nicio nominalizare la Nobel, a confirmat pentru NewsIn presedintele institutiei, Ionel Haiduc.

Plecarea lor dintr-o tara care tocmai iesise dintr-un razboi distrugator pentru a intra, vreme de jumatate de secol, in negura comunista, este explicabila. Faptul ca in Statele Unite si in Germania au gasit spatiul in care munca lor a devenit valoroasa, este iarasi explicabil, la fel cum putem intelege de ce autoritatile comuniste nu s-au mandrit niciodata cu ei, motiv pentru care nici nu i-au nominalizat la Nobel.

Dar de ce Romania si societatea romaneasca nu i-a recuperat decat timid in anii care au urmat prabusirii comunismului este mai greu de inteles. Doi dintre cei trei nascuti in Romania sunt in viata, George E. Palade murind anul trecut, chiar in saptamana Nobelurilor. Elie Wiesel este insa partial asumat de societatea romaneasca, la fel cum Herta Muller a fost recuperata doar in cercurile inguste ale literatilor. Dintre toate cartile pe care le-a scris, toate vorbind despre Romania si despre dezradacinarea unui cetatean al ei, doar cateva au fost traduse in romana. Asa cum ea insasi spune, de-abia in Germania a fost acceptata ca "romanca", pentru ca la ea acasa, pentru ca incomodeaza sau pur si simplu din ignoranta, nu este in niciun fel asumata.

  • Destinul unui medic roman la New York

In 1974, un grup de trei medici, printre care si unul de origine romana, primesc Nobelul pentru medicina: belgienii Albert Claude si Christian de Duve si cercetatorul american George E. Palade, roman prin nastere, dupa ani de cercetari asupra organizarii celulelor.

Nascut la Iasi pe 19 noiembrie 1912, George Emil Palade a absolvit Facultatea de Medicina in 1936, la Bucuresti. Intre perioada 1936-1938 este, succesiv, asistent, sef de lucrari si conferentiar la Institutul de Anatomie din Bucuresti, studiind in acest timp anatomia patologica si medicina interna cu profesorul M. Gh. Lupu. A obtinut titlul de doctor in medicina cu teza "Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie si fiziologie comparativa", in anul 1940.

Dupa sase ani a fost invitat ca "Visiting Investigator" de Institutul Rockefeller din New York, unde a devenit asistent, apoi membru asociat, membru titular, sef al Laboratorului de biologie celulara, in 1956, si profesor de biologie. Din anul 1972 a condus catedra de Biologie celulara a Universitatii Yale din New York.

Emil Palade a fost un deschizator de drumuri prin descoperirile sale in domeniul biologiei moleculare, iar in octombrie 1974, Academia Suedeza i-a conferit Premiul Nobel pentru Medicina, cea mai inalta distinctie stiintifica.

  • Elie Wiesel, evreu american de origine romana, devine campion al pacii

Americanul de origine romana Elie Wiesel, presedintele Comisiei Holocaustului devine "campion al pacii", dupa ce Comitetul Nobel il recompenseaza, in1986, recunoscundu-l ca "unul dintre cei mai importanti lideri spirituali, in epoca in care violenta, represiunea si resismul continua sa caracterizeze lumea".

Elie Wiesel s-a nascut in 1928 la Sighet, dar a suferit, impreuna cu familia sa, deportarea in lagarele de concentrare naziste, unde parintii si sora lui au murit. Elie Wiesel si doua surori de-ale lui au supravietuit, dar nu s-a mai intors in Romania, ci a plecat la Paris, unde si-a finalizat studiile la Sorbonna.

In 1958, isi publica primul volum, "Noaptea", o carte care cuprinde relatari despre lagarele naziste. Wiesel s-a stabilit la New York si a devenit cetatean american.

  • Comitetul Nobel ii recunoaste Hertei Muller dreptul de a spune povestea Romaniei comuniste

Herta Müller a fost distinsa anul acesta cu Nobelul pentru literatura, pentru onestitatea prin care portretizeaza lumea celor dezradacinati din spatiul fost comunism. Nascuta intr-o familie de svabi din Banat, Muller a emigrat in Germania in 1987, dupa ce legaturile ei cu studentii si scriitorii de limba germana din Aktionsgruppe Banat intra in atentia Securitatii. Mama scriitoarei a fost deportata intr-un lagar din Uniunea Sovietica, astazi pe teritoriul Ucrainei.

Herta Muller a debutat cu "Niederungen" ("Tinuturi joase"), care a aparut insa incomplet in editia din romana din 1982. Comunitatea academica germana a nominalizat-o de doua ori pentru Nobel si i-a acordat premiul orasului Berlin. Herta Müller a fost distinsa cu Premiul european pentru literatura "Prix Aristeion" si cu Premiul international pentru literatura IMPAC Dublin, pentru cartea "Animalul inimii", tradusa si in limba romana de editura Polirom, in 2006.


George Emil Palade, Elie Wiesel si Herta Muller au fost distinsi pentru meritele lor remarcabile, dar acestea s-au concretizat si implinit in afara Romaniei, uneori chiar in pofida ei, pentru ca alte tari i-au primit si adoptat, daruindu-le intrumentele libertatii fara de care cercetarea stiintifica nu are miza proprie, lupta pentru memorie sociala nu este recunoscuta, iar scriitura autentica nu poate exista.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.