Republica Bananiera. Expresia anilor '80

Anii '80 inseamna, in Polonia un deceniu din rezistenta poloneza activa impotriva discursului totalitar, de tip comunist, miscarile sindicale ale Solidaritatii, dar si legea martiala care a adus asupra populatiei o stare de sumbra (ne)siguranta care si-a gasit o expresie si solutie in actul artistic.

Expozitia „Republica Bananiera. Expresia anilor '80” constituie cel mai bun prilej pentru privitorul roman sa descopere modul in care artistul polonez percepea, definea si solutiona realitatea ultimului deceniu communist.

Expozitia, in forma pregatita pentru prezentarea ei in strainatate, reuneste peste 70 de lucrari, apartinand unui numar de 24 artisti: Sylwester Ambroziak, Krzysztof M. Bednarski, Ewa Ciepielewska, Zbigniew Maciej Dowgiałło, Ryszard Grzyb, Bożena Grzyb-Jarodzka, Marek Janiak, Paweł Jarodzki, Jerzy Kosałka, Paweł Kowalewski, Andrzej Kwietniewski, Andrzej Egon Miastkowski, Piotr Młodożeniec, Jarosław Modzelewski, Zdzisław Nitka, Marek Rogulski, Adam Rzepecki, Krzysztof Skarbek, Marek Sobczyk, Paweł Susid, Andrzej Świetlik, Andrzej Makary Wielogórski, Ryszard Wożniak, precum si mai multor grupuri artistice poloneze din anii '80, precum Gruppa, Luxus, Łódź Kaliska, Pomarańczowa Alternatywa, Wspólnota Leeeżeć.

Potrivit unui comunicat emis de Institutul Polonez, expozitia va fi insotita de un catalog de 111 pagini reprezentand lucrari selectate din expozitie, cu un cuvant inainte semnat de criticul de arta Erwin Kessler si cu o introducere semnata de curatorul expozitiei Jolanta Ciesielska. De asemenea, va fi prezentata si biografia artistilor prezenti in album.

In anii '90, o data cu castigarea libertatii si cu sentimentul tot mai puternic al valorii individului, majoritatea gruparilor artistilor create in anii '80 au disparut. (O exceptie o reprezinta grupul „Łódź Kaliska”, activ si astazi, care tocmai sarbatoreste 30 de ani de existenta). Marea majoritate a fostilor membri ai grupurilor artistice sus-amintite au repurtat succese profesionale, fapt confirmat deopotriva de achizitionarea lucrarilor acestora pentru colectii dintre cele mai importante, expozitii organizate in locuri prestigioase in Polonia si in strainatate, precum si angajarea lor in institutiile de invatamant superior artistic poloneze.

Si, desi ultimul deceniu al secolului trecut s-a scurs in Polonia sub semnul „artei critice”, al proiectelor sociale si al „artei corpului”, acest „boom” pentru expresia anilor '80, inregistrat la 20 de ani de la aparitia acestui fenomen, demonstreaza doar faptul ca aceasta arta s-a impotrivit trecerii timpului si ca a contribuit la maturizarea urmatoarei generatii de polonezi, nascuti in anii '80, carora citirea istoriei sfarsitului comunismului in notele arhivelor IPN (Institutul Memoriei Nationale) pur si simplu nu le este de ajuns. Iar pentru a simti in plus si energia pozitiva a acelor timpuri, trebuie sa cunosti arta care - asa cum canta Krystyna Prońko - a fost „un medicament pentru tot raul”.