Social 10 August 2009 19:08
Romancele care lucreaza in Italia ca "ingrijitoare de batrani sau bolnavi" au devenit personaje literare, pentru ele inventandu-se chiar si un nou cuvant, "badante", aflat acum in centrul unor vii dezbateri din Peninsula si preluat in literatura de ultimul roman al scriitoarei Gilda Piersanti.
"Badante", scrie cotidianul "Le Monde", este un termen aparut destul de recent in limba italiana, pentru a desemna o tanara femeie, originara din Europa de Est, aflata ilegal in Italia, unde se ocupa de "acele persoane a caror ingrijire a devenit o sarcina insuportabila", adica de batrani, bolnavi si handicapati. Imaginea romancei care ajunge in Italia este schematica: credula, sperand sa ajunga in casa unor batrani al caror fiu celibatar si bogat se indragosteste de ingrijitoarea romanca, comenteaza NewsIn.

Romanul "Razbunari romanesti", ultimul tiltu al Gildei Piersanti, spune povestea romancei Dorina Popescu, care lucreaza in Italia si care si-a lasat copiii in Romania, in grija Magdei, fiica sa cea mare. La inceput, totul merge bine, Dorina trimite cu regularitate pachete si revine din cand in cand in tara, "cu aerul unui om care a reusit in viata". Brusc, nu mai trimite nicio veste copiilor sai, care incep sa creada ca Dorina si-a refacut viata alaturi de "un barbat vaduv si bogat". Magda, la randul ei, viseaza cu ochii deschisi la solutia cu care se amagesc "ingrijitoarele": "Domni si doamne cumsecade, pe care si-i imagineaza bogati si singuri. Acestia dezvaluie albume foto cu un fiu unic celibatar, frumos si bogat, care va veni sa-i viziteze, intr-o duminica, indragostindu-se pe loc de mica bona din estul Europei".

Fiica cea mare decide sa se duca in Italia pentru a lucra, la randul ei, ca o "badanta", dar si pentru a-si cauta mama. Nu poate declansa o ancheta oficiala, pentru ca nu a fost depusa nicio plangere, dar reuseste sa convinga o politista, care accepta sa o ajute in cautarile sale, in afara orelor de serviciu. In paralel, politia italiana ancheteaza, la nivel oficial de aceasta data, o alta disparitie, cea a vaduvei Nobile, o femeie bogata, din mediul burghez, despre care nu se mai stie nimic de la un ultim Revelion petrecut alaturi de familie.

Apare in scena si un cuplu de batrani fermecatori, Oreste si Immacolata, ultimii batrani care au avut nevoie de serviciile Dorinei, uniti, asemenea cuplului mitic Philemon si Baucis, de o dragoste exemplara, dar si de un pact secret.

Gilda Piersanti este nascuta la Roma si, chiar daca locuieste in Franta de ani buni si scrie in limba franceza (ea a tradus in italiana mai multi clasici ai literaturii franceze, printre care Baudelaire), a pastrat un atasament orasului etern, ales ca scena de desfasurare a actiunii in majoritatea romanelor sale. Dupa un ciclu de patru carti ("Rouge abattoir" , "Vert Palatino", "Bleu catacombes", " si "Jaune Caravage"), care aduc la lumina tandemul Mariella-Silvia, abordeaza, in ultimul ei roman, un fel de "cel de-al cincilea anotimp", inchinat iernii din Roma.

Dincolo de imaginile traditionale din oras, cerul, bisericile, restaurantele, pe care le zugraveste cu un talent de pictor, Gilda Piersanti descrie schimbarile mai subtile, cum ar fi evolutia anumitor cartiere sau, si mai general, inconstientul colectiv al societatii italiene contemporane: ranile de nesters provocate de violentele petrecute in anii 1970 sau acest fenomen recent provocat de imigrantii sositi din tarile Europei de est.



Despre autor:


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.