O ora de munca sub apa, cat o pizza la un restaurant de mana a doua

Deschiderea centrului de Scafandri Constanta a fost una dintre cele mai indraznete operatiuni militare de dinainte de 1989. Nu atat din punct de vedere al structurii propriu-zise a noii unitati militare, ci pentru ca achizitia intregului echipament s-a facut in secret, sub protectia unei companii civile, direct din Franta. Partidul a aprobat fara rezerve propunerea militarilor pentru ca la acea data francezii erau pe primul loc in ceea ce priveste tehnologia de scufundare. Centrul a fost inaugurat pe 1 octombrie 1976 si la acea data dispunea de aparatura de ultima ora. Camera barometrica montata de inginerii francezi este, dupa 33 de ani, perfect functionala. Prima echipa de scufundatori romani a fost scolita in Franta tot sub "perdeaua" unei firme civile. Acestia au continuat instructajul in tara, iar dupa opt ani, Romania a devenit oficial al patrulea stat din lume ai carui scafandri au atins adancimea-record de 500 de metri. In paralel cu experimentele militare, centrul a trebuit sa faca fata celei mai gele misiuni in beneficiul poporului – sistemul de foraj marin.

Minirafinaria din adancuri

Putini stiu ca scafandrii militari au montat intreaga retea subacvatica de conducte a Petromar in apele teritoriale romanesti. Timp de sase ani, in intervalul 1980-1986, scufundatorii militari au montat in adancuri 43 de kilometri de conducte, au verificat picioarele platformelor, au ghidat forajele. Scafandrii stateau saptamani intregi pe mare si lucrau intr-un ritm draconic pentru definitivarea unuia dintre cele mai ambitioase proiecte industriale comuniste – punerea in exploatare a resurselor de titei din platforma continentala a Marii Negre. Lucrarile mai importante erau executate sub supavegherea "baietilor cu ochi albastri" care erau infiltrati in randul echipajelor navelor de transport si asistenta.

"Garsoniera" confort… zero

Contrar imaginilor din filmele de actiune americane in care scafandrii descopera in cateva zeci de minute resturile dispozitivelor nucleare sau stau zile in sir la mii de metri adancime, procesul de scufundare este extrem de complex. Pregatirea echipamentului, scufundarea si apoi depresurizarea se fac minutios, fara acte de eroism. Pe unul dintre peretii salii camerei barometrice instructorii au pastrat graficul incursiunii-record de 500 metri adancime, conform caruia cei trei scafandri care au realizat misiunea au petrecut, dupa ce au revenit la suprafata, aproape doua saptamani in camera barometrica inainte de a se intalni cu familiile. Cu totul, atingerea recordului a durat 14 zile. Pe scurt, concentratia amestecului din butelii variaza in functie de adancime.

Cu cat aceasta este mai mare, cu atat creste presiunea asupra organismului, iar amestecul expirat de scfundatori necesita o perioada mai mare pentru a iesi din organism. Inainte scafandrii parcurgeau asa-numitele paliere de decompresie, respectiv perioade de timp petrecute la diferite adancimi in timpul urcarii la suprafata.

Acum, datorita camerelor barometrice de la bordul navelor speciale si complexului barometric din sala de antrenament a centrului, scufundatorii se ridica imediat la suprafata, dar trebuie sa petreaca perioade bine determinate intr-un mediu asemanator ca umiditate si presiune cu adancurile. In fapt, camerele barometrice au reprodus aceste conditii la suprafata. La 100 de metri adancime, presiunea pe care o suporta corpul uman este de zece ori mai mare ca la suprafata. Plamanii se contracta exact ca o cutie de bere goala pe care o strangi in mana. Camerele barometrice sunt echipate cu sisteme de monitorizare a scufundatorilor, camere de luat vederi, paturi, scaune si o minitoaleta.

---

Despre autor: